Inducerea in eroare a adversarului a fost o tactica folosita din cele mai vechi timpuri – si in acest sens ar trebui sa ne reamintim legendara stratagema prin care dacii, taind o padure si asezand cusme si scuturi langa fiecare copac, i-au pacalit pe romani ca acolo se afla o puternica armata.
Dar, dincolo de aceste relatari, care mai mult ca sigur nu reflecta realitatea, trebuie spus ca au existat cazuri concrete, documentate, cand inselarea inamicului chiar a functionat. De pilda, in iarna anului 1944, in cursul ofensivei din Ardeni, cand germanii si-au vopsit tancurile in asa fel incat sa para americane.
Aceasta actiune uimitoare s-a numit Operatiunea Greif si a fost gandita chiar de Adolf Hitler. Ea avea ca scop capturarea podurilor de peste raul Meuse inainte ca Aliatii sa apuce sa le distruga. La comanda operatiunii, liderul nazist l-a numit pe omul sau de incredere, Otto Skorzeny, seful unui comando SS implicat pana atunci in numeroase misiuni reusite – inclusiv salvarea de-a dreptul miraculoasa a lui Mussolini din captivitate.
Cu o inaltime de peste 1,90, o greutate de 120 kg si un chip dur, brazdat de cicatrice, Skorzeny impunea respect prin simpla prezenta. Hitler l-a informat ca urma sa conduca trupe germane deghizate insa in uniforme britanice sau americane si conducand autovehicule Aliate.
Führerul considera ca operatiunea va fi dusa astfel mult mai usor la indeplinire si va produce o mare confuzie in randurile Aliatilor. Skorzeny era constient ca o asemenea actiune ar fi fost catalogata drept crima de razboi, potrivit Conventiei de la Haga, din 1907 si stia ca, daca ar fi fost prinsi, soldatii lui riscau sa fie executati pentru spionaj.
Cazul a provocat vii dezbateri in cadrul Inaltului Comandament German, dar in cele din urma Hitler si-a impus vointa si Skorzeny a acceptat misiunea. El a solicitat 3.300 de oameni, 15 tancuri, 120 de camioane, 20 de tunuri autopropulsate, 40 de motociclete, 20 de transportoare blindate si 100 de jeep-uri – toate aflate si in dotarea trupelor Aliate.
In toata Europa ocupata inca de nazisti au fost transmise solicitari, pe langa marile unitati, pentru a trimite cat mai urgent toti soldatii vorbitori de engleza pe care ii aveau. Skorzeny nu a putut insa primi decat doua tancuri Sherman capturate, cinci tancuri germane Panther, 15 camioane si 30 de jeepuri Aliate, plus 2.500 de oameni, dintre care 150, vorbitori la perfectie ai limbii engleze, au fost organizati intr-un comando separat.
Tancurile germane au fost revopsite si transformate in distrugatoare de tancuri M10. Din pacate pentru germani, pregatirile au intarziat si unitatea gandita de Skorzeny nu a putut fi desfasurata asa cum ar fi vrut acesta: ea a fost trimisa la lupta odata cu alte trupe si echipamente germane, iar prezenta acestora le-a dat de inteles Aliatilor ca e ceva dubios.
Ei au atacat tancurile Panther deghizate si le-au distrus. Oamenii lui Skorzeny nu au reusit sa-si indeplineasca principalul obiectiv fixat, dar chiar si asa unii dintre ei au provocat o panica serioasa printre aliati.
S-au produs numeroase incidente de „focuri prietenesti”, in cadrul carora americanii au tras unii in altii, convinsi ca au de-a face cu germani deghizati! Skorzeny a supravietuit razboiului si a fost judecat si condamnat pentru crime de razboi, dar a reusit sa evadeze, stabilindu-se in Spania dictatorului Franco, pana la reabilitarea lui in Germania.
GABRIEL TUDOR
Comentarii