Pe teritoriul mai multor state din estul Indiei, intre care Orissa, Bihar sau Tamil Nadu, vietuiesc membrii unuia dintre cele mai mari triburi din lume, care numara peste 1,3 milioane de persoane. Majoritatea traiesc in conditii foarte vitrege, insa lipsa drumurilor, clima neprietenoasa si departarea de asezarile mari fac ca etnicii Bhuiya sa reprezinte o pagina de civilizatie straveche, ale carei trasaturi inca nu au fost sterse de valurile de colonisti.
Cosmosul „domestic” al oamenilor
Membrii tribului Bhuiya cred ca s-au nascut din Mama Pamant, care – conform unei legende – i-a ales pentru a fi proprietarii pamantului pe care il cultiva ca sa-si asigure mijloacele de existenta.
O alta legenda sugereaza ca odinioara toti membrii tribului erau de origine regala si se bucurau de statut egal, dar o parte din ei si-a pierdut puritatea sangelui regal si au fost „retrogradati” la un statut inferior.
Din acest motiv, unele segmente ale comunitatii au renuntat la numele tribal si si-au asumat nume ce indica un statut social mai inalt, in timp ce altele s-au „scufundat” mai jos, ca pozitie sociala, decat majoritatea congenerilor lor din alte locuri.
Satul Bhuiya este conceput si functioneaza conform unor planuri si intr-o ordine ce evoca, in mod simbolic, structura Cosmosului, in cadrul careia o casa poate fi asimilata unei planete precum Terra. Dimensiunea, planul si amenajarile interioare ale gospodariei sunt determinate functional.
O coliba este impartita in trei parti distincte: partea cea mai aparata, pentru depozitarea cerealelor si adapostirea animalelor; partea de mijloc include vatra de familie si un loc retras destinat spiritelor ancestrale (un gen de altar al casei); spatiul exterior este folosit ca sufragerie. Casa consiliului, o casa de oaspeti ocazionala, precum si un camin al burlacilor sunt grupate intr-o coliba (mandagahr) aflata in centrul asezarii.
Divinitatea tutelara a satului – reprezentata de un stalp din lemn sculptat pe o latura, ce sugereaza comparatia cu stalpul totemic al populatiilor ce traiesc la mii de kilometri de India, instrumentele muzicale folosite de barbatii tineri necasatoriti si manunchiurile de cereale sunt prezente in interiorul mandagahrului.
Intoarcerea acasa…
Traditiile, ritualurile si obiceiurile pastrate din timpuri imemoriale alcatuiesc un sistem socio-sanitar incredibil de echilibrat, care face ca trasaturile genetice ale membrilor tribului sa nu fie alterate. Familia Bhuiya este intemeiata exclusiv pe monogamie. Membrii care sunt rude prin nastere sau prin casatorie, chiar daca nu locuiesc in acelasi loc, formeaza grupul de rudenie, descinzand dintr-un stramos comun. Casatoria monogama constituie regula intemeierii familiei; o a doua casatorie este permisa dupa moartea primei sotii. Din cauza ca majoritatea satelor sunt locuite de cei ce se revendica din acelasi stramos, tinerii au voie sa isi ia partenerul de viata doar din alte sate, iar casatoriile intre veri prin alianta sunt foarte rare.
De asemenea, coexistenta si relatiile in cadrul grupului de rudenie sunt foarte riguros structurate, iar in plan extins, tot ce reprezinta comunitatea se afla sub autoritatea unui consiliu satesc al batranilor.
In afara aspectului economic, viata religioasa si cea culturala au un rol deosebit pentru comunitatile Bhuiya. Divinitatile lor supreme sunt zeul Soarelui si sotia sa, zeita Pamantului; o uniune intalnita si la alte populatii de pe glob.
Universul este insa dominat de numeroase zeitati si spirite bune si rele, feminine si masculine, cu puteri inegale. Ele sunt ordonate ierarhic ca divinitati supreme, divinitati ale naturii si satelor, zei tribali generali si spirite ancestrale.
Foarte interesant intr-un context global, membrii Bhuiya cred ca viata nu se termina cu moartea. Sufletul este chemat inapoi in casa pentru a se odihni in tabernacolul interior al familiei, unde i se ofera mancare si apa. Binecuvantarile spiritelor ancestrale sunt de nepretuit in viata acestor oameni, care pastreaza inca multa incredere in natura.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii