Probabil mai mult decat in oricare alta epoca istorica, oamenii Antichitatii pastrau o legatura extrem de stransa cu cele doua taramuri ale destinului: al Vietii si al Mortii. Si, cum dintotdeauna aceste zone oculte ale Universului au fost stapanite de forte supraumane, zeitatile stravechi pot fi intalnite pretutindeni pe glob, unele atragand supusenia si ocrotindu-i pe muritori, iar altele, dimpotriva, amenintand si pedepsind.
Terifianta zeita a razboiului
In numarul precedent, la aceasta rubrica am prezentat cateva vestigii multimilenare fabuloase, descoperite recent in Egipt: inscriptii antice legate de Hathor, zeita iubirii, precum si o statueta a zeului-erou civilizator Osiris.
Ramanem in aceeasi zona a Africii, insa de data aceasta schimbam registrul, vorbind despre lucruri la fel de importante pentru civilizatia de pe Nil si a intregii planete. Prima dintre acestea – „multiplicata” aproape incredibil, dupa cum vom vedea – reprezinta fragmente din aproape 30 de statui ale terifiantei zeite Sekhmet. Mai exact, o echipa de arheologi egipteni si europeni a dezgropat in situl Luxor, din proximitatea colosilor lui Memnon, o adevarata colectie: 27 de statui fragmentate ale celei numite „Puternica”.
De la inceputul sapaturilor, in 1998, misiunea condusa de Hurig Suruzian a descoperit nu mai putin de 287 de statui ale zeitei Sekhmet, cea cu cap de leoaica, asezata pe tron si tinand simbolul vietii in mana stanga sau in picioare, cu sceptrul de papirus in dreptul pieptului.
Varsta lucrarilor realizate din granit negru, unele inalte de pana la 2 metri, urca pana in jurul anilor 1391-1352 i.Hr. Pentru vechii egipteni, Sekhmet reprezenta ochiul arzator al zeului Ra, personificand ravagiile soarelui desertului si totodata fiind considerata zeita razboiului, mesager al mortii si distrugandu-si dusmanii cu corpul sau in flacari, cu sageti de foc si cu gura din care se iscau vanturile pustiitoare ale desertului.
Monarhul „mult-iubit de Ra”
In urma cu circa 2.600 de ani, pe actualul teritoriu al Sudanului a existat regatul Napata, condus la vremea respectiva de monarhul Aspelta. Resturile unei statui a acestuia au fost descoperite recent, suveranul fiind considerat ca „mult-iubit de Ra”, zeul Soarelui in mitologia vechiului Egipt si creatorul Universului.
Statuia are gravate pe ea hieroglife egiptene si a fost descoperita intr-un templu din orasul sudanez Dangeil, edificiu ridicat in onoarea zeului panteonului egiptean Amon. Cat despre supranumele atribuit lui Aspelta, acesta nu semnifica altceva decat legitimitatea puterii „Celui mult-iubit de Ra”, care a guvernat regatul Napata intre anii 593-568 i.Hr.
Nu a fost insa unica descoperire valoroasa in situl mentionat. Arheologii au gasit si ramasite ale unor statui distruse ale faraonului egiptean Taharqa si ale regelui nubian Senkamenisken (circa 640-620 i.Hr.), in vecinatatea carora se aflau si opt morminte ce adaposteau ramasitele unor femei si ale unui copil, „impodobite” cu bratari, coliere si inele, ceea ce dovedeste ca este vorba despre corpurile unor personaje din elita epocii.
Templul a fost construit, potrivit specialistilor, in perioada regelui Koush, ale carui statui au fost plasate in interior, si a functionat pana la sfarsitul secolului al III-lea – inceputul secolului al IV-lea, cand regatul a disparut in nisipurile africane.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii