Intr-un sit din Spania au fost descoperite, pentru prima oara, transee in care se aflau vestigii (efecte militare) apartinând unor militari din armata lui Hannibal.Nimeni nu a descoperit urme ale expeditiei lui Hannibal, celebrul general cartaginez (247-183 i.Hr.) care a plecat sa cucereasca Roma, traversând Pirineii si Alpii in fruntea armatei sale si a elefantilor.
O echipa catalana de arheologi a descoperit transee acoperite de pamânt in orasul Valls din Spania in care se aflau efecte militare cu o vechime de 2200 de ani. In urma studiilor efectuate, arheologii sunt convinsi ca acestea au facut parte din armata lui Hannibal, in timpul celui de-al doilea razboi punic (218-201 i.Hr.) intre cartaginezi si romani. Mai exact, in cadrul unui episod in care marea armata a lui Hannibal compusa din 90.000 de infanteristi, 12.000 de cavaleri si 37 de elefanti de razboi a parasit bazele militare din sudul Spaniei, indreptându-se spre Italia.
Au fost implicati 100 de geologi si arheologi profesionisti si studenti de la Universitatea din Barcelona care au efectuat prospectiuni geofizice non invazive, utilizând detectoare de metale si tomografia electronica (care analizeaza materialele din subsol, in functie de rezistivitate. Asa au pus in evidenta o groapa cu o lungime, latime si adâncime de 400, 14 si, respectiv 4 metri in care au fost identificate monede cartagineze, proiectile din plumb, schelete. Ce rol a jucat acest sit fortificat in conflictul care a pus fata in fata doua superputeri ale Antichitatii?
S-a ajuns la concluzia ca evenimentul s-a derulat in primavara anului 218 i.Hr. Din documente ale epocii reiese faptul ca generalul cartaginez a organizat mici garnizoane – numeroase – de-a lungul drumului spre Roma pentru a asigura securitatea comuncatiilor. Din pacate, nu se cunoaste itinerariul, ceea ce a facut imposibila depistarea unor urme lasate de armata. Se stie insa ca Hannibal a ajuns pâna in actualul Torino, dar cu efective reduse: doar 26.100 de soldati; 20.000 de infanteristi si 6000 de cavaleri si 21 de elefanti. Romanii dispuneau de 5 legiuni – 25.000 de soldati – si de trupe aliate care totalizau 50.000 de soldati. Cu toate acestea, Hannibal a repurtat o serie de victorii timp de doi ani, din 218 pâna in 216 i.Hr. Cea mai importanta a avut loc la Cannae (Canoa) in sudul Italiei, considerata una dintre cele mai mari batalii din Antichitate si unul dintre cele mai mari dezastre din istoria Romei.
Marele strateg cartaginez n-a reusit sa invinga aceasta superputere. Dincolo de superioritatea numerica a rivalului, s-a poticnit in fata fortaretelor extrem de solide ale Romei pe care n-a putut sa le asedieze pentru ca nu dispunea de mijloacele de asediu necesare. Pe de alta parte, nu si-a organizat tactica militara in asa fel incât sa profite pe deplin de victoriile sale. Istoricul Titus Livius mentiona intr-un manuscris: „Hannibal, stii sa invingi dar nu stii sa-ti valorifici victoriile!”.
Generalul ramâne totusi in Italia unde instaureaza un mic stat in jurul cetatii Capua, din sudul peninsulei, pâna in anul 203 i.Hr. când este chemat de Senatul Cartaginei pentru a lupta impotriva legiunilor lui Scipio in Africa de Nord. Destinul sau va fi marcat de evenimente importante dar aceasta este o alta „poveste”. Importante ramân viitoarele sapaturi si investigatiile transeelor din Valls care, probabil, curând, vor oferi specialistilor informatii relevante.
DORIN MARAN
Comentarii