Pe tarmul din nord-vestul Golfului Neapole, in Cumae, se afla o formatiune vulcanica colinara pe care, altadata, a fost ridicat un templu. Colonistii greci care s-au stabilit in Italia, in secolul al VIII-lea, au construit aici o cetate grandioasa pe platforma colinei. In varf, se afla Templul lui Jupiter, un reper extrem de util pentru corabieri, iar spre baza colinei, Templul lui Apollo, din care au ramas fundatiile si cateva ruine ale zidurilor. La poale se afla o pestera in care Sibila, faimoasa clarvazatoare a lumii antice, facea profetii. In Antichitatea orientala circulau versuri in care erau rostite mesaje profetice si sfaturi atribuite unor prezicatoare cunoscute sub denumirea de sibile. La originea acestei practici s-ar fi aflat o femeie din Marpessus (langa Troia) care isi rostea profetiile sub forma de ghicitori. Traditia s-a raspandit in intreaga lume greaca si apoi in cea romana.
Cea mai cunoscuta a ramas Sibila din Cumae. Interpretarile corecte s-au dovedit a fi de cele mai multe ori conforme cu evenimentele ce aveau loc. Cel putin asa spun legendele. Totul se petrecea intr-o pestera in care aceasta rostea profetiile in timp ce mesteca frunze de laur, asezata pe un scaun cu trei picioare deasupra unei crapaturi din care ieseau aburi vulcanici ametitori. Cei aflati in preajma ei erau convinsi ca se afla in legatura directa cu Apollo care ii transmitea mesaje ambigue, cu un inteles incifrat.
Bineinteles ca arheologii au incercat sa identifice pestera celebrului personaj. In urma sapaturilor, care au debutat in 1920, a fost descoperita o galerie principala care strabatea dealul, cu o lungime de 183 de metri, cu puturi si bazine in care era colectata apa, si cateva galerii anexe. Numai ca acest labirint subteran era un adapost militar construit din ordinul generalului Agrippa (63-12 i.Hr.).
In 1932 a fost descoperita o alta pestera, cu o lungime de 107 metri si alte 12 galerii laterale scurte, care se deschideau spre pantele dealului pentru a lasa sa treaca lumina. In capatul galeriei se afla o incapere boltita cu doua banci taiate in piatra. Se spune ca Sibila ar fi stat dupa usa care dadea in incapere. Nu s-a descoperit insa nici o crapatura prin care sa scape emanatii de gaze.
Arheologii au fost totusi convinsi ca acesta era locul in care Sibila facea profetii si dadea sfaturi celor care o consultau. Fireste, au existat opinii incarcate de scepticism si respingeri categorice ale asocierii acestei pesteri cu Sibila. Unul dintre argumentele avansate se referea la faptul ca profetiile din sanctuarul venerat de locuitorii greci ai acestor tinuturi ar fi avut loc in secolul al VI-lea i.Hr.
In urma expertizelor, s-a constatat ca pestera a fost sapata cu cel putin un secol mai tarziu. Pe de alta parte, nu s-au descoperit obiecte care sa ateste vreo practica profetica sau religioasa. Se spune ca profetiile Sibilei cumice au fost stranse de aceasta in 9 suluri de papirus pe care le-a oferit pentru un pret urias imparatului roman Tarquinius Superbus care le-a refuzat. Manioasa, Sibila ar fi ars trei dintre ele, incercand sa i le vanda pe celelalte la acelasi pret, izbindu-se din nou de refuzul suveranului. Dupa ce a mai ars 3 suluri, acesta le-a cumparat pe ultimele trei pe care le-a pastrat in Templul Capitolin la care avea acces si Senatul. In anul 83, templul a fost distrus de un incendiu in care ar fi ars si aceste documente in care Sibila si-a notat viziunile legate de viitorul poporului roman, insotite de sfaturi.
DORIN MARAN
Comentarii