Populatia biologica originara de pe continentul american ar fi conservat tipul morfologic al primilor oameni moderni aparuti in Africa subsahariana in urma cu 200.000 de ani, inainte de a se raspandi spre est acum 70.000 de ani si de a ajunge in America. Cel de-al doilea val, cu caracteristici mongoloide, ar fi provenit din nord-estul Asiei (tipul mongoloid) inlocuind, in urma cu 12.000 de ani, primul val de emigranti paleoamericani.
O ipoteza atacata de o recenta descoperire care a avut loc la Muzeul National din Mexico. Este vorba despre 30 de cranii atribuite indienilor pericu, care ar fi trait izolati la sud de Sierra de La Laguna, pana la sosirea conchistadorilor (1535). Analiza acestor cranii realizata de cercetatorii din Barcelona a relevat faptul ca morfologiile paleoamericane ar fi supravietuit pana in perioada sosirii grupurilor mongoloide. Lucru confirmat si de alte fosile provenind din zona Bogotei (Columbia) in care cele doua tipuri morfologice, ar fi coexistat inca 3000 de ani!
Cat priveste studiile genetice, bazate pe variatiile ADN-ului in cazul actualilor amerindieni, acestea nu au permis evidentierea a doua componente biologice distincte. Efectuate asupra populatiilor actuale (din Chile, Brazilia, Columbia…), analizele atesta preeminenta asiatica. Pe de alta parte, cercetarile de antropologie genetica s-au efectuat asupra unui mic numar de schelete, operatiuni foarte costisitoare (prelevarile sunt extrem de sofisticate), pe care putine tari din America de Sud si le pot permite.
Doua alte evenimente au adus un plus de informatii in cercetarea antropologica. Este vorba despre „omul din Kennewick”, un craniu vechi de 9400 de ani descoperit in 1996 pe malul fluviului Columbia (Statul Washington). Apoi, despre datarea in 2003 cu radiocarbon a craniului femeii din Penon, descoperita in Mexic in 1959, relicva veche de 15.000 de ani. Cele doua cranii, care nu aveau trasaturi mongoloide, au determinat emiterea catorva teorii insolite.
Una dintre ele se refera la faptul ca primele grupuri umane ar fi venit din Europa. O teorie care se sprijina pe similitudini intre modul de prelucrare a pietrei si a formelor realizate in Clovis si Solutré. Solutreenii ar fi ajuns in America pe gheturile Atlanticului de Nord, ocean partial inghetat, in urma cu 12000 de ani. Nici noile descoperiri, nici teoriile mai vechi si mai noi nu reusesc insa sa raspunda marilor intrebari legate de originea populatiilor care in trecutul indepartat au colonizat America.
DORIN MARAN
Comentarii