În mai 2026, Departamentul de Razboi al SUA a publicat doua loturi de fisiere despre Fenomene Anomale Neidentificate (OZN/UAP). Acestea sunt obiecte pe care Pentagonul si agentiile de informatii nu le pot identifica.
Pentru a comenta recentele desecretizari, postul international de stiri Deutsche Welle (DW) i-a luat, pe 23 mai, un interviu lui Avi Loeb, astrofizician si profesor de stiinte la Universitatea Harvard si lider al Proiectului Galileo, program de cercetare dedicat detectarii semnelor de tehnologie extraterestra. Rezumam mai jos câteva dintre comentariile facute cu ocazia acestui interviu.
Primul caz comentat a fost o filmare facuta de o drona militara americana deasupra Siriei în 2021. Un obiect neidentificat accelereaza brusc si dispare ca si cum ar fi intrat în viteza warp. Nu este science fiction; sunt filmari militare reale. Cazul este doar unul dintre cele 51 de videoclipuri, 7 înregistrari audio si relatari scrise care nu au fost vazute anterior, facând parte din al doilea lot de dosare guvernamentale americane declasificate, lansate de Pentagon. Loeb comenta ca ceea ce este neobisnuit la acest obiect este ca accelereaza foarte rapid. De obicei, dronele se misca cu o viteza relativ constanta. Nu stim distanta pâna la acest obiect si valoarea acceleratiei, dar faptul ca este capabil sa se miste atât de repede, instantaneu, îl face neobisnuit. Ar putea fi o tehnologie dezvoltata de o natiune adversa, ceea ce ridica întrebari despre ce stiu si ce nu stiu serviciile de informatii americane.
E drept, ar putea fi si o tehnologie extraterestra, dar, întâi de toate, trebuie sa luam în considerare posibilitatea ca obiectul sa fie produs de oameni. Daca am fi avut cunostinte despre distanta reala pâna la obiect, am fi putut evalua acceleratia acestuia si abia apoi puteam spune daca este sau nu creat de om. Dar fara aceste informatii, trebuie sa permitem cea mai simpla interpretare.
Fenomene care nu sunt usor de explicat
Un alt videoclip pe care armata americana spune ca nu-l poate explica arata mai multe obiecte în formatie deasupra apei în apropierea Iranului. A fost filmat în 2022. În coltul din stânga jos al ecranului, un obiect intra în cadru, apoi dispare. Videoclipul a fost ales deoarece obiectul, desi se misca în aer, intra si în apa, fara a încetini, asa cum te-ai astepta de la tehnologiile noastre cunoscute. Si exista afirmatii conform carora datele colectate despre obiectele subacvatice indica viteze foarte mari si obiecte foarte masive care se misca. Exista multe alte seturi de date, care n-au fost publicate, si care indica faptul ca obiectele se misca între aer si apa si nu se comporta asa cum ne asteptam. Apa este foarte densa si te-ai astepta la mult mai multa rezistenta.
Acestea sunt fenomene care nu sunt usor de explicat. Desigur, datele nu sunt suficient de bune. Stim doar ca obiectul este rapid; dar cred ca faptul interesant este modul în care interactioneaza cu apa.
Un document care a atras multa atentie a fost si o relatare scrisa a unui ofiter superior de informatii american. Este vorba de cineva care înca serveste si are înca autorizatii complete. Nu este un denuntator sau cineva de genul acesta. Descrie o misiune cu elicopterul. El a raportat: „În departare, am vazut nenumarate sfere portocalii roind în toate directiile pe fundalul muntelui. Spectacolul a durat câteva minute înainte de a se estompa. Am ramas practic fara cuvinte dupa aceste observatii.” Avi Loeb a comentat ca ar putea fi doar un roi de drone. Pentru ca un obiect sa fie neobisnuit sau o exceptie, trebuie sa evaluam viteza sa, depasind performanta tehnologiilor create de om, iar în cazurile desecretizate nu au fost furnizate datele respective.
Pentru a afirma ca viteza si acceleratia sunt extraordinare ar trebui sa triangulam obiectul din directii diferite. Doar asa am putea spune ca valorile reprezinta tehnologii dincolo de acest Pamânt – caz în care, ar constitui cea mai importanta descoperire facuta vreodata de umanitate. Dar înainte de a ajunge la aceasta concluzie, trebuie sa cunoastem distanta sa reala.
Presedintele Trump afirma: „…Oamenii ar trebui sa poata decide singuri ce naiba se întâmpla.”. Asa ar trebui oare sa functioneze transparenta stiintifica? Este bine ca vedem aceste fisiere publicate, dar ele nu includ, pâna în prezent, date de calitate stiintifica. Guvernul SUA poate avea date de aceasta calitate, de exemplu de la sateliti, de unde se pot obtine imagini de foarte înalta rezolutie si se poate monitoriza modul în care un obiect se misca în raport cu reperele de pe sol, dar nu le-au publicat înca.
Asadar, Loeb considera ca cele publicate pâna acum sunt mai degraba o încurajare de a completa aceste rapoarte cu munca stiintifica, asa cum face si el în cadrul Proiectului Galileo. Probabil, daca obiectele au fost vazute timp de decenii, atunci ele exista si acum si, prin urmare, le putem gasi. Daca oricare dintre aceste obiecte ar fi detectat cu observatoarele Galileo care functioneaza în prezent, atunci am avea mult mai multe informatii si acestea vor fi partajate cu publicul, deoarece senzorii folositi nu sunt clasificati.
Profesorul e de parere ca modul de a clarifica acest subiect este de a investi în cercetare, mai degraba decât de a cauta în arhive. Dar si guvernul ar trebui sa investeasca în utilizarea unor echipamente mai bune, pentru a colecta date de calitate superioara. Poate ca au si niste materiale de la locurile unor presupuse prabusiri. În acest caz, le-ar putea aduce în laboratorul proiectului Galileo, unde s-ar putea stabili imediat daca provin din afara sistemului solar. Loeb a facut asta pentru un meteorit interstelar care s-a prabusit în 2014. Analiza a demonstrat ca o fractiune din acel material provine într-adevar din afara sistemului solar, pe baza compozitiei chimice si a analizei izotopice.
Pentagonul spune ca nu poate identifica obiectele zburatoare din aceste zeci de videoclipuri, dar, în acelasi timp, spune ca nu exista dovezi ca ar fi extraterestre. În opinia lui Loeb, asta înseamna ca datele lor nu sunt suficient de bune. Exista doua moduri de a aborda situatia. Una este sa vedem toate datele pe care le detine guvernul SUA.
Ar putea include, de exemplu, date satelitare care au potential o rezolutie de câtiva centimetri la sol si ne pot spune foarte clar daca un obiect arata diferit sau se misca diferit fata de tehnologiile create de om. Nu avem acces la astfel de date deoarece senzorii sunt clasificati. Al doilea aspect este ca nu trebuie sa ne bazam pe guvernul SUA. Putem pur si simplu sa cautam noi astfel de obiecte.
Anomalii raportate de autoritati
Loeb se declara intrigat de rapoarte. Unele informatii sunt redactate si toate datele au fost obtinute în moduri care nu sunt stiintifice. Este obligatia oamenilor de stiinta sa acorde atentie anomaliilor, mai ales daca ele sunt raportate de autoritati de încredere. Daca am obtine dovezi solide pentru o origine extraterestra, acest lucru ar schimba viitorul umanitatii. Ar însemna ca probabil nu ne aflam în vârful lantului trofic, din punct de vedere cosmologic, si ar avea importante implicatii religioase si filozofice. Deci n-ar trebui ca oamenii de stiinta sa ignore aceste rapoarte.
Acum e clar ca, înca din 1946, subiectul UAP a fost discutat pe larg între personalul militar, ofiterii de informatii, oamenii din cadrul Pentagonului si, eventual, si politicieni de nivel înalt din guvernul SUA. Este normal ca guvernul SUA sa fi fost primul care a observat acest lucru. Bugetul de aparare al SUA pentru 2026 se apropie de un trilion de dolari, mai mult de o treime din cheltuielile militare mondiale; el este de aproximativ o suta de ori mai mare decât bugetul national pentru stiinta.
Exista doua interpretari posibile pentru aceste obiecte destul de neobisnuite. Una este ca sistemul de aparare al SUA are niste lacune, deoarece gaseste obiecte pe care nu le poate recunoaste. Si a doua este ca avem de-a face cu o descoperire stiintifica majora.
Profesorul spunea ca nu-i place reactia comunitatii stiintifice constituite, care ar trebui sa fie curioasa, dar este dispretuitoare. Nu ar trebui sa respingem sau sa ridiculizam subiectul.
Loeb mai spune ca daca va descoperi ca un obiect tehnologic este extraterestru, dincolo de orice îndoiala rezonabila, nu va pierde timpul mergând la Stockholm pentru ceremonia Premiului Nobel, deoarece va avea probleme mult mai importante de rezolvat cu privire la implicatiile unei astfel de descoperiri.
Cui îi pasa de un premiu acordat de oameni oamenilor daca te întâlnesti cu tehnologie extraterestra?
DAN D. FARCAS
Comentarii