La începutul anului 2007, existau, dupa anumiti autori francezi, doar cateva organisme oficiale în toata lumea, avand drept sarcina studiul stiintific al fenomenelor aerospatiale neidentificate (deci al fenomenului OZN). Intre acestea, în Franta se evidentia Grupul pentru Studiu si Informare asupra Fenomenelor Aerospatiale Neidentificate (GEIPAN), urmasa grupului GEPAN, înfiintat în 1977.
Alte organizatii cu obiective similare sunt: CRIDOVNI, din cadrul fortelor armate aeriene din Uruguay (înfintat în 1979), Proiectul Hessdalen din Norvegia, creat pentru a studia fenomenele OZN permanente din valea Hessdalen (1983), secondat de Comitetul Italian pentru Proiectul Hessdalen (2000), RIAP din Ucraina (1992), Society for Scientific Exploration din SUA, care a stabilit la reuniunea stiintifica de la Pocantico (New York, 1997) „legitimitatea studierii stiintifice, fara prejudecati, a fenomenului OZN”, organizatia NARCAP, tot din SUA, avand ca sarcina studiul „impactului fenomenelor aeriene anormale asupra securitatii aeriene”, Comitetul pentru Studiul Fenomenelor Aeriene Anormale (CEFAA), din cadrul Directiei Generale a Aviatiei Civile din Chile (1997), Oficiul de Investigare a Fenomenelor Aeriene Anormale (OIFAA), din cadrul Fortelor Aeriene Peruviene (2001) etc.
Conducatorul acestui din urma organism, comandantul Jose Luis Chamoro declara recent unei publicatii: „Miezul problemei este securitatea: daca un aparat non-peruvian penetreaza fara autorizatie spatiul nostru aerian, el trebuie fie recunoscut, fie interceptat, indiferent daca este ecuadorian, rusesc sau martian”.
La începutul lunii februarie 2007, reprezentantii armatei din Chile au facut publice materiale, din ultimii 30 de ani, privind înregistrari si rapoarte militare asupra unor întalniri OZN. Între acestea mentionam: cazul din 27 martie 2000, cand un avion militar Citation 2 s-a întalnit, la o altitudine de 1000 de metri si la o distanta de 100 de kilometri de capitala tarii, cu un OZN avand o lungime de 40 de metri; cazul din 2 aprilie 1997, cand pe aeroportul Chacalluta al orasului Arica, pilotul unui avion de vanatoare T-212 a urmarit pe cer, timp de noua minute, un obiect portocaliu alungit, sau incidentul de la începutul anului 2000, în regiunea Los Lagos, unde trei elicoptere militare au întalnit un OZN în plina zi.
„Membrii echipajelor au vazut la sol un obiect care s-a ridicat rapid, pozitionandu-se în fata lor si amenintand cu ciocnirea” – a relatat capitanul Bravo – ca apoi OZN-ul sa faca miscari în zig-zag si în cele din urma sa dispara cu o viteza extraordinara. Pe 18 martie, a aceluiasi an, în localitatea Graneros, la vreo 70 kilometri sud de Santiago, echipajul unui avion militar a raportat ca un obiect alungit, de culoarea plumbului, a decolat si a trecut rapid prin spatele lor. „Toate aceste cazuri au fost certificate de Comité de Estudios de Fenómenos Aéreos Anómalos (CEFFA), organismul din Chile cel mai autorizat pentru astfel de situatii”, au adaugat oficialitatile militare.
Si în Spania, Ministerul Apararii a luat fenomenul OZN în serios. Nu de mult au fost facute publice dosarele a 66 de observatii. Problematica preocupa si autoritatile din China, tara care, conform unui articol din revista „La Recherche” din martie 2000, „permite sa prospere cercetarile privind OZN-urile” Multe dintre asociatiile destinate studiului acestui fenomen „nu accepta în sanul lor decat persoane cu studii superioare, care au publicat articole stiintifice.
Dintre membrii societatii din Beijing, 30% au functii de conducere în Partidul Comunist s…t Apare si o revista de cercetari OZN, sub egida unei edituri stiintifice s…t Televiziunea oficiala si presa centrala exploateaza problematica în cel mai înalt grad”. În mai 1993, în China s-a înfiintat un „Institut stiintific pentru studiul OZN”. La institut coopereaza peste 300 de specialisti, din 24 regiuni. Obiectivul lor este sa determine daca OZN-urile reprezinta fenomene ceresti neobisnuite sau neconventionale.
DAN D. FARCAS
Comentarii