• Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
magazin
Abonamente
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 10 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele
miercuri, 10 iunie 2026
magazin
Nici un rezultat
Toate rezultatele

Prima pagină » Cine l-a ucis pe regele Carol al XII-lea?

Cine l-a ucis pe regele Carol al XII-lea?

3 aprilie 2008
in Istorii
A A

Singurul fiu al regelui Carol XI al Suediei si al Eleonorei de Danemarca, faimos pentru vitejia si curajul sau, ca si pentru patima cu care si-a dorit sa faca din tara sa una dintre marile puteri ale Europei Occidentale, Carol al XII-lea ramane una dintre cele mai controversate personalitati ale istoriei, supranumit pe drept cuvant „un Napoleon al Nordului”. Ajuns rege la doar 15 ani, el si-a aparat cu pricepere tara, angrenata in sangerosul „razboi nordic”, in care Suedia a avut de infruntat o coalitie puternica, formata din Rusia, Danemarca, Norvegia, Polonia si Saxonia. Dar dorinta lui de glorie il va face in cele din urma, ca si pe Bonaparte, sa se recunoasca invins si sa asiste neputincios la sfarsitul visului de glorie al unui imperiu suedez…

O victorie adusa de viscol

 Prima campanie a tanarului rege a fost cea impotriva varului sau, Frederick IV al Danemarcei; un motiv de razboi s-a gasit usor, atunci cand regele danez l-a atacat pe cumnatul lui Carol, Frederick de Holstein. Cu acordul tacit al Angliei si al Olandei, ambele puteri maritime ingrijorate de pretentiile daneze, Carol a invadat provincia Zeelanda si l-a obligat pe regele Frederick sa semneze tratatul de la Travendal, din 1700, acaparand unele provincii ale acestuia. Dupa infrangerea Danemarcei, regele Carol si-a indreptat atentia spre alti doi vecini puternici, August II al Poloniei si Petru cel Mare, al Rusiei.

Acesta din urma, sesizand caracterul agresiv al noului sau vecin, a atacat primul, invadand Livonia si Estonia, aflate atunci in stapanirea suedeza. Desi nu avea decat zece mii de oameni iar rusii erau de patru ori mai numerosi, Carol i-a atacat la Narva, profitand de un viscol naprasnic, care batea spre liniile inamice. Sarja sa vijelioasa a despicat in doua armata rusa si trupele lui Petru cel Mare au intrat in panica. Multi rusi au fost masacrati, altii s-au inecat in apele raului Nerva.

Numarul total al victimelor, la finalul bataliei, a fost de 17.000 rusi si doar 667 suedezi. Greseala lui Carol a fost insa ca nu a dat atunci lovitura de gratie lui Petru cel Mare, preferand in schimb sa atace Polonia, obtinand o halca zdravana din teritoriul acesteia si instaland pe tronul sau un rege-marioneta, Stanislaw Leszczynski. Greseala de a-i „ierta” pe rusi de la distrugerea totala se va dovedi in cele din urma fatala pentru el…

Regele fara astampar

Atunci cand i-a atacat din nou pe rusi, cu o armata puternica si aliindu-se cu hatmanul ucrainian Ivan Mazepa, Carol va suferi cea mai umilitoare infrangere a sa, ce va constitui si inceputul sfarsitului pentru efemerul lui imperiu. El va savarsi greseala pe care o va repeta ulterior Napoleon, atacandu-i pe rusi la ei acasa si intrand in jocul lor de hartuire. Dupa cateva luni de razboi de gherila, marea armata suedeza fusese macinata de boli si de foame, transporturile cu hrana distruse, iar Carol, ranit, incapabil sa-si conduca oamenii in lupta decisiva de la Poltava.

Trupele sale au fost efectiv zdrobite aici si, cu doar o mie de oameni, regele a reusit sa se refugieze in Imperiul Otoman, la Bender. Initial bine privit de otomani, care au platit toate cheltuielile de sedere pentru rege si oamenii sai, Carol a devenit insa in cele din urma un „ghimpe” in coasta turcilor. Sultanul Ahmed III a hotarat sa asedieze orasul, luandu-l prizonier pe Carol si aducandu-l la Istanbul. Dar regele nu era omul care sa lancezeasca prea mult in palatul sultanului, jucand sah si studiind flota otomana. In 1716, el a reusit sa fuga din captivitate si in doar doua saptamani a strabatut ca un fulger Europa, pana in tara natala, aventura sa fiind comparata cu fuga lui Napoleon de pe insula Elba.

In 1716, regele va invada Norvegia, cucerind capitala, Oslo, dar va fi nevoit sa se retraga din fata fortaretei Akershus. Peste doi ani, o noua tentativa se va sfarsi tragic pentru el. La asediul cetatii Fredriksten, in vreme ce inspecta transeele trupelor sale, Carol a fost ranit mortal de un glonte venit de nicaieri. Circumstantele mortii sale au ramas, pana in zilele noastre, neclare. Cea mai des imbratisata teorie e ca ar fi fost lovit de un proiectil de muscheta venit dinspre liniile norvegiene sau de un srapnel de tun. Dar nu putini sunt cei ce sustin ca moartea regelui ar fi fost de fapt un asasinat, autorul fiind un ofiter din garda personala a lui Carol, care dorea astfel sa puna capat unei domnii nepopulare, care adusese Suediei numai razboaie si nenorociri.

Ucis in lupta sau asasinat?

O echipa de arheologi suedezi spera acum sa primeasca permisiunea de a exhuma osemintele regelui intr-o tentativa de a lamuri, o data pentru totdeauna, enigma disparitiei sale. Ramasitele pamantesti ale lui Carol au avut o istorie la fel de aventuroasa ca si viata regelui, dar din 1917, cand se odihnesc intr-un mormant din Stockholm, linistea controversatului conducator nu a mai fost tulburata.

„Astazi beneficiem de metode de analiza mult mai precise si mai avansate, astfel incat vom putea examina urmele lasate de glontele care i-a strapuns craniul regelui. Chiar daca exista doar urme microscopice, vom putea preciza compozitia lor chimica si le putem compara cu compozitia tipurilor de gloante folosite de norvegieni si de suedezi, la epoca respectiva. Astfel vom sti daca regele a fost ucis de inamici sau asasinat de un membru al garzii sale. Este, daca vreti, o investigatie criminalistica desfasurata la trei secole dupa comiterea crimei, dar important este ca vom face lumina in acest caz complex”, spune Stefan Jonsson, profesor la Institutul Regal de Tehnologie din Stockholm.

GABRIEL TUDOR

ShareTweet
Articolul precedent

Alte documente desecretizate OZN

Urmatorul Articol

Infernul terestru

Articole Similare

Istorii

„Marele Ger” care a devastat Europa

8 iunie 2026

Iarna anului 1709 a intrat în istorie ca una dintre cele mai...

Istorii

„Rândunica neagra a mortii”

2 iunie 2026

Nascut într-o lume care îi refuza aproape orice sansa, Eugene Bullard a...

Istorii

Bautura platita cu nave de razboi

25 mai 2026

În plin Razboi Rece, când existau doua sisteme politice aflate în opozitie...

Istorii

OGAS: „internetul” sovietic

18 mai 2026

In plin Razboi Rece, Uniunea Sovietica avea în plan un proiect revolutionar:...

Istorii

Noaptea în care Luna „a explodat”

11 mai 2026

În seara zilei de 18 iunie 1178, cinci calugari din Canterbury, în...

Istorii

Desavârsitul om al Europei

4 mai 2026

Joseph Bologne, cunoscut ca Chevalier de Saint-Georges, reprezinta una dintre cele mai...

Urmatorul Articol

Infernul terestru

Marte, prea sarata pentru viata

Broastele

Comentarii

Articole Noi

Astazi in istorie

4 iunie 1867 – Se naste maresalul Carl Mannerheim

8 iunie 2026

Pe 4 iunie 1867 a venit pe lume una dintre figurile esentiale...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Lupta pentru viata: filme despre instinctul de a trai

8 iunie 2026

Indiferent daca se confrunta cu apocalipsa, cu zombi sau cu imensitatea unui...

Citeste mai departeDetails
Blitz

Trianon – 4 iunie 1920

8 iunie 2026

O expozitie care reuneste documente, fotografii, harti, scrisori si publicatii referitoare la...

Citeste mai departeDetails
Consultatii fara plata

Apendicita nu este o banalitate!

8 iunie 2026

Nu în putine cazuri este indusa înca din copilarie ideea ca inflamatia...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Câteva sfaturi utile

8 iunie 2026

Incontestabila „oglinda a sufletului”, ochii amplifica si frumusetea chipului. Astfel, si genele...

Citeste mai departeDetails
Femina Club

Pizza siciliana

8 iunie 2026

Aluat: 400 g faina, 150 g unt, 1 ou, 3 linguri apa,...

Citeste mai departeDetails
  • Contact
  • Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Nici un rezultat
Toate rezultatele
  • Prima pagina
  • Spectacolul cunoasterii
  • Istorii uitate
  • Paranormal
  • Femina Club
  • Starea de veghe
  • Terra X
  • Minuni ale lumii
  • Consultatii fara plata
  • Terapii complementare
  • Blitz
  • Astazi in istorie
  • Verificati-va cunostintele
Abonamente

Copyright © 1999 - 2026 Revista Magazin

Acest site foloseste cookies respectand Regulamentul (UE) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date.