Privesc o fotografie de familie. Sot, sotie, trei copii în prim plan si, în fundal o masca de copil care pare ca nu face parte din ansamblul expus pe pelicula.
Privesc o fotografie de familie. Sot, sotie, trei copii în prim plan si, în fundal o masca de copil care pare ca nu face parte din ansamblul expus pe pelicula. Toate persoanele din fotografie apar color, masca perfect conturata din fundal a iesit la developare în alb-negru. În afara de „intrusul” din imagine totul este obisnuit, deci o fotografie, putem spune, banala. Aflu ca fotografia a fost realizata în California si a fost ulterior verificata si testata de cele mai importante laboratoare din America. S-a spus ca ar fi a doua fotografie de acest gen de pe teritoriul american. Sa vedem acum despre ce este vorba.
În fotografie se afla familia domnului Ilie Coroama, cetatean american de origine româna, plecat din tara cu aproape trei decenii în urma. Dumnealui este un exeget al credintei, calator pe mai toate continentele. Prieten de familie cu astronautii americani care au pus pentru prima oara piciorul pe nisipul selenar. Acest român profund credincios, crestin, misionar si licentiat in teologie, a trait de-a lungul anilor un lant de miracole deja cunoscute în lume. Fotografia la care m-am referit mai sus este unul din miracole, este o minune testabila si atestata. Cu patru ani înainte de efectuarea fotografiei respective, copilul intrus din imagine a fost lovit, la Los Angeles, de o masina si a decedat la spital. Au urmat pentru parinti, frati si surori, patru ani de cosmar. Disparutul avea doar patru ani. În cei patru ani de la despartirea de el, fratiorii si surorile nu si-au revenit din soc si s-a creat un gen de psihoza generata de inacceptarea evenimentului. Parintii erau aproape zilnic asaltati de copiii care le cereau „sa-l vada” pe fratiorul disparut…
Iar minunea s-a produs. Dupa exact patru ani de la moartea copilului familia a iesit cu masina în afara orasului Los Angeles. Dupa mai multe ore de plimbare, la un moment dat au hotarât sa faca o fotografie in marginea padurii. Ajunsi în oras, a doua zi filmul a fost dat la developat. Domnul Ilie Coroama, tatal, a ridicat fotografiile de la laborator si, ajuns acasa, le-a dat copiilor sa se uite la ele. Peste câteva clipe i-a auzit pe copii strigând din rasputeri: „E aici si fratiorul nostru mort! E aici, e aici, el nu-i mort, nu-i mort!” Parintii au privit imaginea cu stupoare. Într-adevar, pe fotografie apare, în fundal, precum am mentionat, chipul celui disparut cu patru ani în urma. Întrebarea era cum e cu putinta o asemenea minune? A urmat vizita la cele mai performante laboratoare si nu numai din California. Rezultatul analizelor a fost declarat cu certitudine: nu era nici trucaj, nici coincidenta, nici un artificiu nu colaborase cu imaginea. Pur si simplu se împlinea dorinta arzatoare a parintilor, mai ales a fratilor si surorilor celui disparut – sa-l vada, sa-l mai vada o data pe acela care nu mai era de patru ani în viata! Întâmplarea a fost intens mediatizata în Statele Unite, s-au reluat investigatiile calificate, la urma urmelor rezolutia a fost de fiecare data aceeasi – o minune, un fapt inexplicabil, un miracol.
Dar aspectul fascinant, tulburator, este cu mult mai profund. Cum s-a si spus deja, acea imaginatie „vie” a unui copil mort, imaginea care s-a „furisat” în grupul familial, face dovada existentei spiritelor. Aceasta idee domina de fapt orice expertiza si orice consideratie. Concluzia a fost de natura spirituala si nu tehnica. S-a acceptat aceasta concluzie care le elimina definitiv pe altele materiale. Sa nu uitam ca de acea imagine tulburatoare s-au ocupat prietenii domnului Coroama, cosmonauti, persoane cu experienta în materie si cu o cunoastere solida în domeniu. Asadar, înca o dovada palpabila ca spiritele exista. Chiar daca accesul lor în lumea fizica nu este manifestat cotidian.
Ziua Europeana UAP
Mai nou, documentele oficiale, dar si media folosesc, în loc de OZN,...
Comentarii