Moarte si renastere

Cele trei corpuri
       Cum sa ne convingem ca mortii îi urmeaza renasterea? Doctrinele despre renastere au la baza principiul reîncarnarii. Suntem de acord, într-adevar, ca o data stins din viata, corpul material nu mai poate fi organizat; el îsi pierde constiinta, functiile si se transforma într-o masa de miliarde de atomi.
Cele trei corpuri
       Cum sa ne convingem ca mortii îi urmeaza renasterea? Doctrinele despre renastere au la baza principiul reîncarnarii. Suntem de acord, într-adevar, ca o data stins din viata, corpul material nu mai poate fi organizat; el îsi pierde constiinta, functiile si se transforma într-o masa de miliarde de atomi. Ideea mai noua este ca aceste miliarde de atomi sunt operationali, chiar daca ei nu mai apartin unei constiinte a corpului fizic. S-a convenit, prin traditie si prin participarea unor initiati, ca beneficiem de fapt de trei corpuri care ne includ destinul. Corpul astral, corpul eteric si corpul mental. Pentru un anumit timp, toate cele trei corpuri ramân unite. În acest rastimp constiinta rememoreaza existenta din urma în toate detaliile ei. Este o perioada a tuturor amintirilor, dar rulate diferit de modul în care le percepem în viata în corpul fizic. Este vorba de amintiri care par sa ni se restituie "de la sine" prin calitatea lor spirituala, morala, caracteriala. Daca am transmis unei fiinte iubire în timpul vietii, acest sentiment ni se va restitui înmiit! Bilantul se face spontan, în functie de calitatea vietii traite. Nu putem evita acest bilant si nu putem trisa. Nu putem fi absolviti de acea memorie a vietii. Daca am urât în viata, indiferent pe cine si cum, împotriva noastra se va întoarce ura aceea din timpul vietii; numai ca o vom retrai, ca si iubirea, înmiit! La fel se întâmpla si cu raul produs asupra cuiva si cu toate actele sau faptele negative… Exista o ipoteza moderna în legatura cu aceasta regula a rasplatirii dupa moarte cu propriile noastre fapte si gânduri – ipoteza se refera la identificarea în acest aspect a iadului. Altfel spus, iadul este prezent în noi însine si îl vom îndura în eternitate precum l-am construit într-o viata. Deci problema constiintei este una ce depaseste cadrul filozofiei ezoterice sau al doctrinelor spirituale; este problema calitatii noastre spirituale în raport cu o dimensiune sacra si cosmica ce ne refuza altfel decât purificati…
     
     Atomul spiritual
     Exista, iata, si aceasta notiune. Atomul spiritual trebuie sa fie ceva extraordinar de bine organizat. Este ca o banca de date într-o marime infinitezimala, o banca din care nu lipseste nimic din ce-am trait în viata. Aceasta banca/atom este marturia despre noi în fata Judecatii. Surprinzator, dar aceeasi informatie o putem retine nu numai din unele doctrine spirituale traditionale, ci si de la mediumi foarte puternici, care ne descriu evenimente colosale despre ce ne asteapta dupa moarte în dimensiunea invizibila a "lumii de dincolo". În numeroase cazuri, mediumii respectivi n-au cunoscut niciodata doctrinele spirituale complicate. Dar ei au marturisit, într-o simetrie perfecta, exact ce au consemnat de mii de ani doctrinele. Atomul spiritual a fost identificat în eul nostru. Eul nostru care este atât de corect, de riguros, de fidel adevarului încât nimic din ce am fost cândva nu se pierde si nu se ascunde. De unde si remarca populara bine cunoscuta: "De-as mai trai o data, as sti ce trebuie sa fac". Necesitatea retrairii pentru tot felul de corectii în urma unei experiente în corpul fizic pare sa fie de natura ancestrala; este, parca, o enzima care sugereaza existenta purificarii ca fapt posibil si necesar. Eul este acela care se regaseste în complexul vietii spirituale, eul evolueaza un rastimp, pâna când apare momentul cosmic potrivit ca sa reintre în circuitul vietii în alt corp material. Reîncarnarea eului este si ea de mai multe feluri, prin dorinta, prin mandat ceresc si, exista si aceasta varianta, reîntruparea drept pedeapsa!