Asa cum am mai scris, Avi Loeb este un fizician teoretician israeliano-american care lucreaza in astrofizica si cosmologie. Loeb este profesor la Harvard, a fost presedintele Departamentului de Astronomie al universitatii timp de aproape zece ani, pana in 2020, iar in prezent face parte dintr-o varietate de comitete si consilii, inclusiv din Consiliul Presedintelui SUA pentru Stiinta si Tehnologie.
Loeb a devenit cunoscut afirmand ca un obiect interstelar, cum a fost „Oumuamua”, pe care oamenii de stiinta l-au observat venind din afara Sistemului Solar, in 2017, ar putea fi o sonda extraterestra. Pentru a adanci aceasta ipoteza el a initiat proiectul „Galileo”, dedicat observarii OZN-urilor prin telescop.
Pe 7 martie 2023 Loeb a mai atras o data atentia asupra sa printr-un articol stiintific, deocamdata intr-o forma preliminara, scris impreuna cu Sean Kirkpatrick, seful Biroului de Rezolvare a Anomaliilor din toate domeniile (AARO – All-domain Anomaly Resolution Office), instituit in cadrul Pentagonului, in iulie 2022, cu sarcina de a investiga fenomenul OZN. Articolul, intitulat „Constrangeri fizice asupra fenomenelor aeriene neidentificate”, este intere-sant mai ales pentru a ilustra cum isi propun sa investigheze incursiunile aeriene inexplicabile atat oamenii de stiinta care au avut curajul sa abordeze subiectul, cat si cei care se afla in spatele efortului Pentagonului in acest sens.
Cei doi incearca sa expuna, in articol, ipoteza conform careia obiecte astronomice recente, ca si unele neidentificate, ar putea fi de fapt „sonde” de la o „nava-mama” extraterestra trimisa pentru a studia Pamantul.
Este neobisnuit ca oficialii guvernamentali, in special cei implicati in efortul de a colecta informatii despre observatiile recente, sa discute despre posibilitatea existentei vietii extraterestre, desi oficialii de varf ai agentiilor nu exclud acest subiect atunci cand sunt intrebati.
Originile OZN-urilor
Implicarea lui Kirkpatrick in lucrarea academica demonstreaza ca Pentagonul este deschis dezbaterii stiintifice despre originile OZN-urilor, un semnal important trimis lumii academice, au spus expertii. Dar ei adauga ca decizia sa de a-si atasa numele unei teorii considerata in majoritatea cercurilor academice ca fiind extrem de nefunda-mentata ridica, de asemenea, intrebari cu privire la credibilitatea AARO.
Lucrarea explica faptul ca obiectele interstelare, cum ar fi „Oumuamua” in forma de trabuc, pe care oamenii de stiinta l-au observat zburand prin galaxie in 2017, „ar putea fi o nava-mama care elibereaza multe sonde mici in timpul trecerii sale apropiate de Pamant.”
Lucrarea continua comparand sondele cu „semintele de papadie” care ar putea fi separate de nava-mama de forta gravitationala a Soarelui. Este examinata fizica modului in care sondele mai mici s-ar putea deplasa prin atmosfera Pamantului pentru a ajunge la suprafata lui, unde ar putea fi observate de oameni. Lucrarea observa ca „sondele” ar putea folosi lumina stelelor pentru a-si „incarca bateriile” si folosi apa de pe Pamant drept combustibil.
„Care ar fi scopul general al calatoriei? In analogie cu semintele reale de papadie, sondele ar putea propaga modelul expeditorilor lor”, scriu autorii. „Ca si in cazul semintelor biologice, materiile prime de pe suprafata planetei ar putea fi folosite si ca materie prima pentru auto-replicare sau pur si simplu pentru explorare stiintifica.”
Autorii recunosc ca nu pot sti in mod sigur daca in apropierea Pamantului exista nave extraterestre functionale. Dar Proiectul Galileo, efortul academic al lui Loeb, finantat din fonduri private, pentru a cauta OZN-uri, intentioneaza sa investigheze aceasta posibilitate.
Echipa AARO de la Pentagon a fost creata anul trecut pentru a inlocui grupul operativ din cadrul Biroului de Informatii Navale care a investigat anterior OZN-urile. Infiintarea AARO a fost solicitata de Congres pentru a servi drept punct focal pentru investigatia guvernamentala a sutelor de rapoarte despre „fenomene aeriene neidentificate”, inclusiv multe care par sa efectueze manevre inexplicabile.
Kirkpatrick este un profesionist respectat in stiinta si informatii, cu peste doua decenii de experienta in studierea fizicii si in cadrul structurilor de informatii ale apararii. El a ocupat pozitii de varf in DoD, Comandamentul Spatial al SUA, Consiliul National de Securitate si in cadrul agentiilor de informatii, castigand mai multe distinctii pentru munca sa. Inainte de pozitia actuala, cea mai recenta misiune a sa a fost ca om de stiinta sef la Centrul de informatii spatiale si de rachete al Agentiei de informatii a armatei (DIA).
Anumite voci au spus ca atasamentul sau fata de ideile din lucrare are potentialul de a submina credibilitatea biroului. „Este o linie fina intre a fi deschis la idei speculative de genul acesta si sustinerea reala a acestei posibilitati si cred ca acolo trebuie sa existe mai multa claritate”, a declarat Alejandro Rojas, membru al consiliului de administratie al Coalitiei Stiintifice pentru Studii UAP, adaugand: „Se pare ca (DoD) sustine cateva idei cu adevarat salbatice, care pana acum erau considerate a fi nefondate.”
DoD nu a raspuns solicitarilor repetate de a comenta articolul.
Lucrarea a luat nastere dupa ce Kirkpatrick l-a contactat pe Loeb in toamna anului 2022, spunand ca va fi in zona Boston si ca ar vrea sa se intalneasca, a declarat Loeb intr-un interviu. In timpul intalnirii lor, Kirkpatrick l-a indemnat pe profesor sa scrie o lurare despre fenomenele de tip UAP, dar cei doi nu au ajuns sa colaboreze decat la inceputul acestui an.
Loeb a recunoscut ca nu exista dovezi care sa sustina ideea ca aeronavele necunoscute sunt sonde extraterestre, adaugand ca Proiectul Galileo nu primeste finantare de la DoD si nu are acces la informatii clasificate. Dar faptul ca Kirkpatrick a venit la el „din senin” sugereaza ca „exista ceva acolo pe care ei nu-l inteleg, iar oamenii de stiinta ar putea ajuta”. „Este perfect legitim atunci cand te confrunti cu necunoscutul sa iei in considerare ipoteza pe care imaginatia ta ti-o permite si apoi sa obtii date care sa o excluda sau sa o valideze”, a spus Loeb.
Semnaturi tipice
Lucrarea se concentreaza pe obiectele pe care DoD le studiaza. In rezumatul sau se presupune ca obiectele par sa sfideze legile fizicii: la viteza cu care se misca, oamenii de stiinta s-ar astepta sa vada „o minge de foc”. Faptul ca nu exista nicio minge de foc sau alte „semnaturi” tipice ar putea implica „masuratori inexacte ale distantei (si, prin urmare, ale vitezei)”.
Mesajul lucrarii este de a indemna anchetatorii sa examineze obiectele „in mod exhaustiv inainte de a trage concluzia ca legile fizicii sunt incalcate” – afirma Rojas. Aceasta arata ca Kirkpatrick „este deschis sa se uite la posibilitatea ET, dar are nevoie de argumente mai puternice daca vrea sa sustina ca legile fizicii sunt incalcate”.
David Jewitt, profesor de astronomie la Universitatea Californiei din Los Angeles, a spus ca unele dintre afirmatiile din lucrarea care inca nu a fost revizuita de colegi sunt „foarte discutabile”. El a numit „ciudat” faptul ca Kirkpatrick este coautor al lucrarii. „Fortele Aeriene se pricep foarte bine la bombardarea obiectivelor, dar in ceea ce priveste cerce-tarile lor asupra OZN-urilor, cred ca n-as avea prea multa incredere in ei”. „Nu este clar ca fortele aeriene si capacitatile militare sunt cele mai potrivite pentru studiul extraterestrilor.” Altii, totusi, au sustinut ca DoD ar trebui sa exploreze toate posibilitatile, oricat ar fi ele de indepartate aparent.
Intr-o declaratie, senatoarea Kirsten Gillibrand (democrat de New York) a mentionat ca ambii coautori sunt foarte respectati in domeniile lor: Kirkpatrick este un expert in „inteligenta stiintifica si tehnica”, in timp ce Loeb a scris sute de lucrari stiintifice despre astrofizica si cosmologie. Ea a spus ca are „incredere in rigoarea stiintifica a muncii lor”. Gillibrand, care a indemnat DoD sa studieze mai in serios problema OZN-urilor, a avertizat, de asemenea, ca „Stigmatul impotriva discutiei despre acest subiect poate impiedica armata sa inteleaga mai bine potentialele amenintari la adresa spatiului nostru aerian sau riscurile de colectare de la adver-sarii nostri. Destigmatizarea si standardizarea raportarilor sunt esentiale pentru a caracteriza ceea ce se afla in spatiul nostru aerian.”
DAN D. FARCAS
Comentarii