Ipoteza exprimata printr-o parabola, enunta faptul ca in urma cu peste 600 de milioane de ani Pamantul era atat de rece incat cea mai mare parte a suprafetei sale era acoperita de gheata. Acest „bulgare de zapada” era insa mai putin inghetat decat se presupunea pana acum, conform unui studiu, care mentioneaza ca Pamantul a trecut prin cel putin cinci ere glaciare.
Studiile climatologice si geologice descriu o planeta, care unui observator din spatiu i-ar fi parut alba. Aceste studii se bazeaza pe depozitele lasate in urma de ghetarii de la acea vreme, identificate in apropierea Ecuatorului. Daca gheata a reusit sa ajunga la aceasta latitudine de la poli, este pentru ca cea mai mare parte a planetei era acoperita cu zapada.
Acest scenariu a fost mult timp pus la indoiala de geologi si de climatologi, convinsi de prezenta unor suprafete mari de zapada topita sau chiar a oceanelor, care ar fi permis absorbtia oxigenului din atmosfera in apa contribuind astfel la dezvoltarea vietii.
Studiul publicat in jurnalul „Nature Communications” sustine aceasta teorie, sugerand existenta unor oaze in tundra inghetata la latitudini mai nordice decat se credea anterior, relateaza AFP/Reuters citate de Agerpres.
Cercetatorii au adus la lumina, in formatiunea geologica din Nantuo (sudul Chinei), un strat subtire de roca sedimentara care s-ar fi aflat sub apa in timpul glaciatiunii Marinoane (dupa numele unei zone din Australia unde au fost descoperite primele dovezi geologice in anii 1970), in urma cu aproximativ 650 de milioane de ani. Analiza acestor roci, in care a fost observata prezenta fierului si a azotului, a permis deducerea prezentei oxigenului in ape si a formelor de viata (care au produs azotul).
Fosilele identificate ca alge marine – macroalge, descoperite in sisturi negre, sunt indicii ca mediile marine erau mult mai raspandite decat se estima. Macroalga traieste pe fundul marii si are nevoie de lumina Soarelui pentru a transforma apa si dioxidul de carbon in energie prin fotosinteza.
„Am gasit dovezi ale unor conditii non-glaciare la paleo-latitudini nordice de mijloc”, a declarat cercetatorul Huyue Song, care a participat la cercetare, referindu-se la latitudini care corespund unei epoci geologice stravechi. „Pana acum, nu am gasit decat zone non-glaciare in regiunile peri-ecuatoriale, mai calde”, a adaugat el.
In locul unei „centuri inguste lipsita de gheata” la Ecuator, Pamantul ar fi putut avea „zone neglaciare raspandite, mai numeroase”, potrivit lui Huyue Song, profesor la Universitatea de Geostiinte din Wuhan, China.
Pamantul s-a format in urma cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, iar primele organisme unicelulare au aparut in timpul primului miliard de ani din existenta planetei. Organismele pluricelulare s-au format mai tarziu, in urma cu aproximativ 2 miliarde de ani. Dar abia dupa Criogenian (perioada cuprinsa intre 720 si 635 milioane de ani in urma) au revenit conditii mai calduroase, care au deschis calea pentru o extindere rapida a diferitelor forme de viata, acum aproximativ 540 de milioane de ani.
Organisme multicelulare, inclusiv alge rosii, alge verzi si fungi au aparut inaintea Criogenianului si au supravietuit Pamantului – „bulgare de zapada”.
Inghetul criogenian a fost mult mai sever decat cea mai recenta Epoca de Gheata careia i-au supravietuit oamenii, care s-a incheiat cu aproximativ 10.000 de ani in urma.
Acoperirea ghetarilor a fost mult mai extinsa, mare parte din oceane fiind inghetate. In timpul celei mai reci perioade din Epoca de Gheata, cunoscuta sub numele de „Ultimul Maximum Glaciar”, straturi de gheata denumite ghetari continentali acopereau jumatate din Europa, restul continentului avand conditii de tundra, cu un subsol inghetat.
Singurii oameni care au supravietuit celei mai grele perioade din Europa au fost vanatorii-culegatori care s-au refugiat in regiuni ale Frantei si in Peninsula Iberica.
Peninsula Italica, despre care s-a crezut anterior ca a fost un refugiu pentru oameni in acea perioada, s-a dovedit a fi exact contrariul – toti locuitorii ei au pierit.
Oamenii de stiinta incearca sa inteleaga mai bine debutul Pamantului – „bulgare de zapada”. Ei cred ca o cantitate mult redusa din caldura Soarelui ajungea atunci la suprafata planetei in timp ce radiatia solara era respinsa de calotele de gheata.
„Se crede ca nivelurile de dioxid de carbon atmosferic au scazut chiar inainte de aceste evenimente, provocand extinderea calotelor glaciare polare si, prin urmare, mai multa radiatie solara a fost reflectata in spatiu, iar calotele polare s-au extins si mai mult.
Pamantul a inaintat catre starea de „bulgare de zapada”, a declarat geobiologul Shuhai Xiao de la Virginia Tech, Statele Unite, coautor al studiului. Descoperirea sitului chinez se adauga la cea a siturilor din Australia sau Brazilia, care sugereaza ca viata s-ar fi putut dezvolta in adevarate „incubatoare”, pe o suprafata terestra in mare masura inghetata.
Aceste zone mai temperate ar fi ajutat la o „recuperare rapida a biosferei” la sfarsitul erei glaciare din Criogenian, care a durat aproximativ 100 de milioane de ani.
Sapaturile s-au derulat pe parcursul a patru ani, in regiunea Shennongjia (provincia Hebei, estul Chinei). „Aceste rezultate vor contribui la o mai buna intelegere a modului in care functioneaza clima pe planeta. Decoperirea-cheie a studiului este ca au existat conditii de ape deschise, lipsite de gheata, in regiunile oceanice de latitudine medie in timpul perioadei de declin a Epocii Glaciare Marinoan (651 milioane de ani pana la 635 milioane de ani in urma)”, a adaugat profesorul Huyue Song.
Oceanele aflate intre tropice si regiunile polare ar fi putut oferi conditii de viata pentru organisme unicelulare si pluricelulare in timpul etapelor de declin ale erei glaciare. Paradoxal, probabil acestea au ajutat la incalzirea planetei eliberand in timp dioxid de carbon in atmosfera si topind treptat ghetarii.
Chiar daca perioada studiata pare foarte indepartata, Huyue Song noteaza ca poate fi bogata in invataminte intr-un moment in care planeta se confrunta cu schimbari climatice majore. „Ne ofera o perspectiva asupra modului in care viata supravietu-ieste evenimentelor climatice majore. Un subiect care va deveni si mai actual odata cu intensificarea schimbarilor climatice datorate eliberarii rapide si in cantitati uriase a carbonului”, a adaugat cercetatorul.
NICUSOR DINCA
Comentarii