Credeam ca stim totul despre speciile de mamifere de pe Pamant, dar expertii recunosc ca sute de noi specii asteapta sa fie gasite. Unde se ascund acestea?
Poate parea curios pentru perceptia comuna, dar cercetatorii admit ca cel putin cateva sute de specii de mamifere sunt inca neidentificate pana la aceasta ora. Aceasta idee este sugerata de un studiu din martie 2022, aparut in publicatia Proceedings of the National Academy of Sciences.
Coautorul acestui studiu, Bryan Carstens, profesor de evolutie, ecologie si biologia organismului la Universitatea de Stat din Ohio, sustine ca majoritatea acestor mamifere „ascunse” pe planeta au un corp mic, lilieci, rozatoare, soareci si cartite, si raman necunoscute pentru ca majoritatea seamana foarte mult cu animale cunoscute deja, incat biologii nu au reusit sa-si dea seama ca sunt, de fapt, specii diferite. „Diferentele mici si subtile ale aspectului acestor vietuitoare sunt mai greu de observat cand te uiti la un animal minuscul care cantareste 10 grame, decat atunci cand te uiti la ceva de dimensiune umana”, a spus Carstens.
Cercetarea genetica a deschis usi noi in aceasta directie, insa, de curand, specialistii au apelat si la tehnica informationala.
Echipa, condusa de Danielle Parsons, absolventa a Universitatii statului Ohio, a folosit in aceasta cercetare un supercomputer si tehnici de invatare automata pentru a analiza milioane de secvente de gene disponibile de la 4.310 specii de mamifere, precum si date despre locul in care traiesc animalele, mediul lor, istoria vietii, precum si alte informatii relevante, scrie situl ScienceDaily.
Acest lucru le-a permis cercetatorilor „sa construiasca un model predictiv pentru a identifica taxonii (familiile) mamiferelor care ar putea contine specii ascunse”.
Analizand toate aceste date, s-a putut face o estimare sustenabila si anume ca „exista sute de specii de mamifere in intreaga lume care inca nu au fost identificate”, dupa cum a afirmat Carstens.
Iar aceasta constatare, in sine, nici nu ar fi foarte surprinzatoare pentru biologi, deoarece, conform specialistilor, „doar aproximativ 1 pana la 10 la suta din speciile Pamantului au fost descrise oficial de cercetatori”.
In ce zone pot aparea aceste noi specii?
Rezultatele au aratat ca speciile neidentificate este cel mai probabil sa fie gasite in familiile de animale cu corp mic, cum ar fi liliecii si rozatoarele, iar ca o posibila zona de habitat, modelul elaborat de echipa de cercetatori a presupus si faptul ca aceste specii se gasesc, cel mai probabil, „in zone geografice mai largi, cu o variabilitate mai mare a temperaturii si a precipitatiilor. Este posibil ca multe dintre speciile „ascunse”, sa existe, de asemenea, in padurile tropicale, ceea ce nu este deloc surprinzator, deoarece acolo apar majoritatea speciilor de mamifere”.
Dar nu numai acolo. Conform sugestiilor lui Carstens, probabil ca multe specii neidentificate traiesc si in Statele Unite. Laboratorul sau de cercetare a identificat unele dintre ele. In 2018, Carstens si colaboratoarea lui, Ariadna Morales, au publicat un studiu care arata ca micul liliac maro, gasit in mare parte din America de Nord, cunoaste, de fapt, cinci specii diferite.
Acel studiu a aratat, de asemenea, un motiv-cheie pentru care este importanta identificarea de noi specii. Unul dintre liliecii nou catalogati avea o zona foarte ingusta de habitat, si anume in jurul Marelui Bazin din Nevada, ceea ce facea protejarea lui extrem de dificila. „Aceasta constatare este foarte importanta pentru cei care lucreaza in domeniul conservarii speciilor. Nu putem proteja o specie daca nu stim ca exista”, a subliniat Carstens.
Pe baza rezultatelor recentului studiu, Carstens estimeaza ca „aproape 80 la suta dintre speciile de mamifere din intreaga lume au fost identificate”, ramanand loc pentru viitoarele identificari. „Lucru socant este ca mamiferele sunt foarte bine descrise de cercetatori in comparatie cu gandacii, furnicile sau alte tipuri de animale”, a spus Carstens, „stim mult mai multe despre mamifere decat despre multe alte animale, deoarece acestea tind sa fie mai mari, ceea ce le face mai interesante pentru noi”.
O noua Carte a Vietii
Dincolo de constatarile studiului lui Bryan Carstens, exista si cateva exemple de specii de animale proaspat descoperite de-a lungul anilor. Elefantii africani, lemurii-soarece, dar si doua noi specii de broaste de sticla, aflate la doar 20 km unele de altele, se numara printre exemplele tot mai numeroase de plante si animale care au fost descoperite in urma analizelor genetice din ultimii ani. Ele demonstreaza faptul ca acestea nu apartin unei singure specii, ci, de fapt, sunt mai multe grupuri separate, in ciuda faptului ca par asemanatoare.
Tehnologia codului de bare ADN a provocat o adevarata revolutie in taxonomia moderna, care, folosita in combinatie cu tehnicile traditionale dezvoltate pentru prima data de botanistul suedez Carl Linnaeus, ii poate ajuta pe oamenii de stiinta sa reorganizeze Cartea Vietii de pe Pamant.
Oamenii de stiinta spun ca planeta noastra ar putea fi mai diversa din punct de vedere biologic decat se credea anterior, ceea ce inseamna ca ar putea exista mult mai multe specii decat cele 8,7 milioane de specii complexe, cat se estima, intr-o analiza din 2011.
Problema cu aceste noi specii de animale „criptice”, scoase la lumina de recentul studiu publicat in Proceedings of the National Academy of Sciences, este ca trebuie identificat locul in care ele se gasesc, pe fondul temerilor ca multe vor disparea inainte de a fi cunoscute stiintei. Asa incat, modelul predictiv realizat de echipa de cercetatori de la Universitatea statului Ohio, SUA, ar putea fi folosit nu doar pentru a ajuta la gasirea unor specii „ascunse”, clasificate incorect ca apartinand altei specii datorita dimensiunii si aspectului lor fizic, dar si a unora inca nedescoperite, in alte grupuri de animale, cum ar fi insectele, o clasa in care milioane de specii nu au fost inca identificate.
Cele mai recente exemple includ noua specie de primate denumita Popa langur descoperita in Myanmar, confundat anterior cu o alta specie, dar si o noua planta indiana de aloe, denumita Aloe trinervis, considerata pana de curand o specie de Aloe Vera.
GEORGE CUSNARENCU
Comentarii