Atelier de dezlegat enigme

          Noaptea Amiralilor – Columb si Piri Ibn Mehmet
          În anul 1484 sau 1485, Cristofor Columb a facut o vizita secreta la Istanbul, unde l-a întâlnit pe Piri Ibn Hadji Mehmet (care înca nu ajunsese „Reis”, adica amiral sau conducator al flotei otomane). De ce nici unul dintre ei nu mentioneaza acest eveniment? Atât Columb, cât si Piri Reis au avut harti si informatii maritime si geografice uluitoare, unele parvenindu-le pe cai oculte.

          Noaptea Amiralilor – Columb si Piri Ibn Mehmet
          În anul 1484 sau 1485, Cristofor Columb a facut o vizita secreta la Istanbul, unde l-a întâlnit pe Piri Ibn Hadji Mehmet (care înca nu ajunsese „Reis”, adica amiral sau conducator al flotei otomane). De ce nici unul dintre ei nu mentioneaza acest eveniment? Atât Columb, cât si Piri Reis au avut harti si informatii maritime si geografice uluitoare, unele parvenindu-le pe cai oculte. Cine pe cine „a tras de limba”?
          I-a întarit Piri Reis lui Columb convingerea ca, pornind spre vestul Atlanticului, va descoperi tarmurile unui nou continent, probabil Asia?Harta Pamântului, depozit de mistere
          
          Refuzat la Curtile Angliei si Portugaliei – unde ceruse „sponsorizare” pentru a pleca pe drumul cel mai scurt spre Indii -, Columb face aceeasi tentativa la Curtea sultanului Baiazid II, care se pregatea de razboi contra lui Stefan cel Mare. Era anul 1484 sau 1485 si nimeni nu poate confirma cu certitudine ca la Instanbul a avut o întâlnire secreta cu Piri Ibn Mehmet, viitor Reis. La vremea respectiva, Columb avea (probabil) 35 de ani, iar Piri numai (aproxiamtiv) 20. Cu toate acestea, viitorul mare conducator al flotei otomane avea acces la harti si la însemnari extraordinar de pretioase, unde figurau, se pare, aproape toate continentele Terrei – cu exceptia Australiei si Arcticii.
          De unde proveneau hartile pe baza carora Piri Reis a trasat, în 1513 si ulterior, în 1527, conturul insulelor Marii Caraibilor (inclusiv Cuba si Haiti de astazi), al coastelor estice ale Americii de Sud si – atentie! – al zonei nordice a Antarcticii (oficial descoperita în 1818-1820)? Ipoteza cea mai spectaculoasa si cel mai greu de destramat este existenta unei fabuloase filiere între unele manuscrise ale Bibliotecii din Alexandria (furate dupa caderea lui Alexandru Macedon, în timpul Ptolemeilor) si „mintile stralucite ale celor care au trait cândva pe tarâmul disparut al Atlantidei”. Dar cum despre aceasta ipoteza fabuloasa vom vorbi alta data, acum ne vom rezuma la interesul lui Columb pentru una dintre aceste informatii, si anume existenta pamântului în vestul nordic al Atlanticului, Cuba si Haiti (numita de el Hispaniola).
          În 1513 – anul precizat de Piri Reis pentru prima sa incredibila harta -, Cuba si Hispaniola fusesera „calcate” de mai multe expeditii post-columbiene (genovezul a murit în 1506). Se pare ca amiralul turc a asteptat acele calatorii de pionierat, inclusiv ale controversatului Vespucci, pentru ca hartile sale ca capete credibilitate. Pe de alta parte, Columb, stiind despre existenta pamântului la vest de Atlantic din hartile studiate în 1484-1485 la Istanbul, a ajuns în prima sa expeditie (1492-1493) în acea regiune si a considerat-o, conform intereselor sale, o parte a Asiei, si anume extremitatea vestica a Japoniei. De ce a insistat atât de mult Columb sa convinga pe toata lumea ca ajunsese în Asia (de Indii nu putea fi vorba, caci Cuba nu avea elementele specifice)? Nu cumva pe baza hartilor detinute înca din 1484 de Piri Ibn Hadji Mehmet? Ipoteza este cea logica, nu se stie daca si cea istorica. Dar, pentru a nu-si atenua meritele, Columb n-a pomenit niciodata de vizita (probabila) la Istanbul.