Autostrada romana

          La Comisia Nationala a României pentru UNESCO, unde lucrez, m-a vizitat într-o zi un domn distins, autor..

          La Comisia Nationala a României pentru UNESCO, unde lucrez, m-a vizitat într-o zi un domn distins, autor… al unei idei. Omul venise pentru ca, în timpul verii, eu am „varsat” pe ecranul Televiziunii publice, zilnic, o mica emisiune de 10 minute, intitulata „O idee pe zi pentru România” – si domnul Valeriu Voichita, cum mi s-a prezentat, voia sa contribuie la aceasta tentativa a mea de a prezenta românilor lucruri normale, întâmplari de succes, produse inteligente si oameni de valoare – adica, asa cum consider eu, adevarata noastra societate. De formatie inginer, jurist si economist – acum pensionar – domnul Voichita mi-a facut o demonstratie care m-a lasat fara grai: aceea ca daca dorim cu adevarat o autostrada Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Câmpina este realizabil, cu sume rezonabile, atunci când vom avea vointa publica sa-l construim; cât despre portiunea Câmpina-Brasov, pe traseul de acum al soselei nationale, ea este nu numai îngrozitor de scumpa, dar si tehnicamente nerealizabila (nenumarate serpentine „în ac”, spatii înguste între munte si Valea Prahovei, orasele-statiune printre care trecem) – pe când vechiul drum roman, cel de pe Valea Doftanei este o solutie tehnica viabila si ieftina!
          Adica, spune domnul Voichita, va trebui parasita soseaua actuala imediat dupa Câmpina, la Cornu, urmat râul Doftana pâna la pasul Predelus, prin muntii Gârbova, apoi atinsa soseaua Valenii de Munte – Cheia – Sacele – Brasov la circa 15 km dupa vârful Ciucas si cu putin înainte de localitatea Sacele. Lungimea totala a traseului: 65 km; înaltimea maxima a caii: 600 m – 700 m, cu câteva serpentine largi dar cu spatiu rezonabil de lat pentru santier, de-a lungul întregului tronson. Cheltuielile, spune inginerul – jurist – economist pot fi în jur de 150 milioane dolari, adica infinit mai putin decât peticirea continua si fara speranta a soselei din Valea Prahovei. Cu, în plus, un dublu câstig turistic; aducerea în circuit a unui loc acum aproape salbatic, între Valea Doftanei si Sacele, peste 40 de kilometri de drum de munte superb, ideal pentru hotelurile, vilele si cabanele din viitor; dar si cu – amanunt important – degajarea localitatilor Sinaia, Busteni, Poiana Tapului, Azuga, Predeal, acum suprasaturate de traficul auto.
          „Daca Dumnezeu va lumina mintile noastre si ne vom lepada de superficialitate…, (…) vom face un mic salt catre seriozitate în interes national…”, spune inginerul vizionar Valeriu Voichita, încercând sa atraga, prin mine, prin articolul de fata, atentia specialistilor, autoritatilor, a publicului.
          Ideea autostrazii care sa urmeze drumul romanilor ramâne perfect valabila, dincolo de avatarurile televizionistice si mediatice (închideti, va rog, o clipa, ochii si cu un pic de efort de imaginatie puteti deja circula pe ea.