Creierul uman va fi, incontestabil, ameliorat, dar nu neaparat printr-un proces natural, si asta pentru ca are caracteristici particulare. In primul rand, e prea mare pentru talia noastra.
In cazul primatelor, suprafata cortexului cerebral depinde de marimea corpului. Daca am fi, de pilda, cimpanzei, am avea un creier de 500 cm3, si nu de 900 cm3.
Pe de alta parte, acesta e compartimentat intr-un mod diferit, presupunand o crestere preferentiala a ariilor specializate in functiile cognitive, lingvistice etc. In fine, cea de-a treia caracteristica vizeaza o dezvoltare foarte lenta, mult prelungita dupa nastere.
Conexiunile cerebrale se dezvolta in timpul copilariei si se modifica intre anumite limite, de-a lungul intregii vieti, in functie de interactiunile individului cu mediul. Acest mod de constructie acrediteaza supozitia conform careia la nivel genetic au fost selectionate strategii de dezvoltate care se indeparteaza de un determinism genetic strict. E vorba despre strategii de adaptare care angajeaza puternic nivelul individual si cultura. Au aparut noi centimetri cubi de creier, care au zamislit constiinta si angoasa care ne-au transformat in poeti, savanti, sinucigasi…
Acest creier atat de particular a inceput sa se formeze de-abia in urma cu cateva sute de mii de ani. E foarte dificil de stiut cum s-a produs acest fenomen. Rapiditatea evolutiei intre Tumai (in urma cu 7 milioane de ani), Lucy, (3,2 milioane de ani) si noi, Homo sapiens (120 milioane de ani) e sideranta. Se presupune ca s-au produs unele mutatii cu un important avantaj selectiv. E foarte probabil ca orice modificare a cortexului, care a condus la o mai buna capacitate de adaptare a individului, sa fi fost pozitiva in planul selectiei. Constrangerea mediului ar fi favorizat capacitatea individului de a inventa, de a se adapta. O parte din aceasta adaptare e legata de inventarea formelor specifice de viata sociala si de creare a uneltelor.
Creierul a evoluat mult pana la Homo sapiens, dar ulterior, modificarile genetice n-au fost majore. Intr-un viitor apropiat, evolutia creierului ar putea fi asociata unor proteze genetice care sa faciliteze dezvoltarea anumitor arii. Performantele creierului s-au modificat in ultima vreme datorita interfatelor om-masina (internetul care ne pune in contact cu lumi inaccesibile in urma cu 20 de ani). Acest fenomen, intr-o viziune futurista, s-ar putea amplifica daca, intr-un viitor, nu foarte indepartat, telefoanele mobile si calculatoarele vor fi integrate in corpul nostru. Sau daca creierul va fi „mobilat” cu circuite integrate care sa ne puna in contact permanent cu diverse baze de date. Circuite care vor influenta conexiunile noastre cerebrale, dar care reprezinta o varianta mai realista decat modificarea genetica.
DORIN MARAN
Comentarii