De ce este considerat Marco Polo un impostor?      Si daca istoria Terrei

          1. De ce este considerat Marco Polo un impostor?
          
          PAUL IOAN
          
           In preajma implinirii a 700 de ani (in 1998) de la aparitia „Milionului – Cartea Minunatelor calatorii ale lui Marco Polo” – s-au amplificat atacurile care vor sa demonstreze, in rezumat, un singur lucru: Marco Polo n-a ajuns in China.

          1. De ce este considerat Marco Polo un impostor?
          
          PAUL IOAN
          
           In preajma implinirii a 700 de ani (in 1998) de la aparitia „Milionului – Cartea Minunatelor calatorii ale lui Marco Polo” – s-au amplificat atacurile care vor sa demonstreze, in rezumat, un singur lucru: Marco Polo n-a ajuns in China. Autorul insusi furnizeaza motivele marilor dubii asupra calatoriilor sale. Polo a dictat prima varianta intr-o inchisoare din Genova (1298), in dialectul venetian (fiind originar din Venetia), colegului de celula Rusticiano din Pisa (vorbitor al dialectului toscan), iar acesta din urma a redactat-o in… franceza veche! Nimeni nu stie cât a stat Polo in inchisoare (oficial 3 luni, dar ar fi fost prea putin), ce manuscrise a avut la indemâna?…
           Argumentele ce sustin „impostura” lui Marco Polo ca voiajor-negustor in China au in vedere: 1. Predecesorii, (printre care si fratii Polo – tatal si unchiul lui Marco, misionarii franciscani (in frunte cu Piano Carpini), documentele persane si rusesti (memoriile cneazulului Iaroslav Vsevolodovici) etc. 2. Marile omisiuni, confuzii geografice, cronologii false, denumiri geografice neidentificabile si neprecizarea rutei. Cum a fost posibil ca un european al veacului XIII sa nu remarce in prea putin cunoscuta China urmatoarele: a) Marele Zid Chinezesc – chiar daca la acea perioada era in stadiul unor inalte valuri de pamânt nezidite, fara creneluri? b) fascinanta grafie chinezeasca, prezenta in inscriptiile ce abundau pe temple si pavilioane, la portile oraselor si in marile gradini? c) „banii de hârtie” sau bancnotele? d) ceremonialul servirii ceaiului? e) bandajarea picioarelor femeilor din inalta societate? f) arta portelanului? g) folosirea carbunelui drept combustibil?
           Chiar si numai aceste intrebari sunt suficiente pentru a-l considera pe talentatul Marco Polo un dubios calator in Extremul Orient. Istoricul englez Francis Wood este mai transant. El subliniaza ca numai cine a citit documente de epoca si atât poate da denumiri persane pentru nume mongole si chinezesti; daca le-ar fi batut cu piciorul, le-ar fi transliterat in dialectul venetian, chiar si defectuos. In concluzie, pentru Wood si multi altii, Marco Polo n-a trecut dincolo de strâmtoarea Ormuz.
          
          2. Si daca istoria Terrei ar fi fost alta?
          Istorii virtuale
          
          MIHAELA DOROBANTU
          
          Evaluare Scenariile imaginate de specialisti permit o comparare a diverselor optiuni inaintea unei decizii politice majore.
          
           Hitler ataca pe râul Aa! Primavara anului 1940. Trupele lui Hitler opresc armatele franceza si engleza pe râul Mosella. Retragerea este haotica. Nazistii ajung pâna pe râul Aa, la doar 10 km de trupele engleze. Ar fi putut ataca si cu siguranta le-ar fi nimicit. Inexplicabil, Hitler le da insa ordin sa se opreasca.
           Ce s-ar fi intâmplat daca…? Scenariul este simplu de imaginat. Trupele sunt decimate, guvernul englez demisioneaza. Nimeni nu ar fi putut opri declansarea Operatiunii Leul de Mare. Anglia ar fi fost invadata si nimeni nu ar fi manifestat nici cea mai mica opozitie. Conform unui plan bine cunoscut, familia regala s-ar fi refugiat in Canada. Mai mult, s-ar fi putut ca Hitler sa se bucure chiar de sprijinul ex-regelui Eduard VII (care abdicase in urma scandalului legaturii sale cu Hariett Simpson, de care nu a acceptat sa se desparta). La Londra ar fi fost instalat un guvern marioneta pronazist, ca acela de la Vichy, de exemplu. Stapânind Franta si Anglia, Germania ar fi ptutut invada Rusia, nu mai inainte totusi de a fi preluat coloniile anglo-franceze din Orientul Mijlociu pentru a-si asigura necesarele rezerve de petrol. Reichul ar fi fost peste tot. Americanii ar fi putut cu greu oferi mai mult decât cuvinte de imbarbatare guvernului englez in exil. V-ati gândit vreodata ca Hitler ar fi putut sa fie inca in viata in 1970? Stapânind lumea, din Europa Centrala pâna in Orientul Mijlociu. Ceea ce i-ar fi permis sa-i infrunte pe americani in Vietnam. Cu conditia ca acestia sa mai fi avut ideea de a porni un asemenea razboi… Ministrul Turgot nu mai este demis! Ati auzit vreodata de Jacques Turgot? Probabil ca cei mai multi dintre noi nu am auzit. El a fost numit de Ludovic XVI in functia de ministru al finantelor cu destul de putina vreme inainte de izbucnirea Revolutiei Franceze din 1789. Si proaspatul ministru ce face? Liberalizeaza comertul, aboleste o serie de privilegii, reduce datoria publica. Generând, evident, animozitati pe masura! Marii bancheri se simt amenintati si se duc la Maria Antoaneta. Regele il demite pe Turgot, care ajunge Ambasador. Regina nu este multumita: ii cere capul. Si il obtine. Si daca…? De ce a avut loc Revolutia Franceza? Pentru ca tara ramânea inchisa la noile idei economice si la avântul burgheziei. Cu Turgot economia s-ar fi relansat, iar dupa exemplul sau si alte ministere ar fi fost incredintate unor „tehnocrati” iluminati. Statul ar fi fost gestionat corect si dupa reguli moderne. Revolutia nu ar mai fi avut rost! Si noi? Fara Revolutia Franceza, tot restul Europei ar fi aratat altfel. Feminismul si garantiile juridice ar fi intârziat in absenta „drepturilor inalienabile” ale persoanei, impuse de Revolutie, sclavagia ar fi fost si ea desfiintata ceva mai târziu, chiar si colonialismul ar fi supravietuit ceva mai multa vreme… Si astfel ne dam seama ca, la fel ca in exemplele de mai sus, prezentul nu este nici o consecinta inevitabila a trecutului, nici cea mai buna dintre lumile posibile…