Nu intotdeauna oamenii de stiinta au stiut ce studiaza si mai ales ce anume vor descoperi, in urma cercetarilor lor. Hazardul a fost, cateodata, cel mai inspirat „cercetator”. Una au cautat si alta au gasit. Interesant este insa faptul ca, ceea ce au descoperit, din intamplare, a avut o importanta deosebita asupra omenirii. Vom aminti mai jos doar cateva dintre cele mai spectaculoase descoperiri intamplatoare.
„Amprenta ADN”
Importanta mai ales in criminalistica, „Amprenta ADN” este una dintre cele mai importante mijloace de a determina cui ii apartin probele biologice ridicate de la locul unei infractiuni. Aceasta extraordinara metoda a fost descoperita intamplator de sir Alec Jeffreys, un mare experimentator, care, ca si in cazul lui Fleming, parintele penicilinei, a intrevazut aplicatiile metodei in viitor.
Colorantii sintetici
Povestea acestei descoperiri este foarte simpla. Un profesor de chimie, care voia sa puna la ambitie un tanar, pe numele sau William Perkin, de numai 18 ani, i-a dat ca tema de executare, prepararea chininei, o substanta folosita impotriva malariei. Chiar daca si-a amenajat in podul locuintei parintilor un mic laborator si a inceput sa faca tot felul de experimente, tanarul Perkin nu a reusit sa prepare nici o substanta anti-malarie. In schimb, spre norocul sau, intamplator, a obtinut o substanta colorata de un violet intens. S-a dovedit a fi violetul de anilina, primul colorant organic sintetic, ce a marcat nasterea unei intregi game de coloranti care au inlocuit in cateva decenii, colorantii naturali, ce fusesera folositi milenii de-a randul.
Avand o minte isteata si inventiva, Perkin a testat colorantul pe diferite tesaturi, dandu-si seama ca substanta descoperita nu este una oarecare. A obtinut un brevet de inventie iar apoi si-a deschis un atelier de boiangerie, devenind foarte bogat. Mai tarziu, tot intamplator, cercetarile asupra unor coloranti au dus si la descoperirea sulfamidelor. Multi dintre colorantii sintetici au fost utilizati, de-a lungul vremii, printre altele, si la colorarea preparatelor de laborator, ceea ce a contribuit la descoperirea cromozomilor si apoi a ADN-ului, baza tuturor cercetarilor in genetica de azi.
Proteina care repara nervii optici
Este o descoperire recenta, dar tot intamplatoare. Doi specialisti de la Spitalul de Copii din Boston si, respectiv, Facultatea de Medicina a Universitatii Harvard, au „gasit” aceasta proteina atunci cand au observat ca leziunile de la nivelul cristalinului determina anumite celule sa produca molecule speciale pentru a repara „defectiunea”. Dupa ce-au izolat celulele si le-au cultivat in laborator, cei doi oameni de stiinta au extras proteina produsa de acestea si i-au dat numele de oncomodulina. Desi mai are multe teste de trecut, noua descoperire deschide un nou drum spre tratarea deficientelor de vedere, inclusiv probleme determinate de leziuni ale nervilor periferici.
Exista multe alte descoperiri accidentale.
Asa se scrie un alt fel de istorie a stiintei. Circula chiar anecdote care te fac sa zambesti. Una dintre ele v-o amintim. Cand Fleming (descoperitorul penicilinei) a vizitat, multi ani mai tarziu, un laborator modern, dotat cu aparatura sofisticata si curatenie exemplara, vazandu-l uimit, cel care-l insotea, l-a intrebat: „Va dati seama ce ati fi putut descoperi daca ati fi lucrat intr-un astfel de laborator?” Raspunsul savantului a venit sec: „In niciun caz penicilina”. Din mucegai a venit salvarea multor vieti. Descoperiri intamplatoare, stiinta fara granite.
IOANA FLORIA
Comentarii