FANUS BAILESTEANU, director adjunct al Bibliotecii Academiei Române      „C

    
     – De câti ani fiinteaza acest prestigios lacas de cultura?    
     – Biblioteca Academiei Române are o activitate neintrerupta de 132 de ani, practic de la sedinta din 1 august 1867 a ctitorilor Academiei. Este cea mai veche din România care nu a avut sincope in functionare.
    
     – De câti ani fiinteaza acest prestigios lacas de cultura?    
     – Biblioteca Academiei Române are o activitate neintrerupta de 132 de ani, practic de la sedinta din 1 august 1867 a ctitorilor Academiei. Este cea mai veche din România care nu a avut sincope in functionare.    
     – Puteti sa ne faceti un succint „portret” al ei?    
     – Este, spunem noi, cea mai ampla. Cuprinde aproape 11 milioane de piese, detine peste 90 la suta din tot ce exista in România. Este si cea mai complexa biblioteca, pentru ca are cele mai multe sectoare de activitate. – Pe lânga comorile detinute actualmente de Biblioteca Academiei Române, stiu ca exista si mari valori pe care ar trebui sa le recuperati. Ce ne puteti spune in acest sens?    
     – Din pacate, avem doua litigii, unul cu Muzeul National de Istorie si altul cu Arhivele Statului. Prin anul 1974 s-au luat de la noi si li s-au dat lor colectiile noastre de numismatica si documente istorice spre pastrare, si care nu au mai fost restituite. Asa au decis autoritatile de atunci. Dar noi le aveam prin donatii exprese catre Biblioteca Academiei Române. Va dau un singur exemplu: colectia numismatica Orghidan este una din cele mai mari, in care se afla si celebra Camee, una din primele cinci care ar exista in lume. La Arhivele Statului avem documente istorice de pe vremea lui Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, donatii de la Pârvan, Xenopol, Iorga etc., facute special pentru Biblioteca Academiei Române. – Ati putea sa mentionati o preocupare mai aparte decât cele obisnuite unei biblioteci?    
     – Avem un Serviciu de bibliografie nationala retrospectiva, unde a aparut „Bibliografia cartii pâna la 1918″ (4 volume), se lucreaza la perioada 1919-1952. Avem apoi „Bibliografia periodicelor românesti” – din tara si strainatate, la care am ajuns la 1925. In curând va aparea, in decembrie, primul volum din „Bibliografia Mihai Eminescu”, intinsa de la anul debutului poetului 1866, pâna la 1939, când a inceput Editia Perpessicius. Acest volum va fi insotit si de un CD, deja prezentat in Aula Academiei. Se lucreaza la volumul al doilea. Ele vor veni in continuarea Editiei Nationale Eminescu, aparuta in cele 16 volume. Lucrarile noastre vor avea, deci, numerele 17 si 18, poate va exista si 19. Vom intâmpina si noi, cred, cum se cuvine Aniversarea unui secol si jumatate de la nasterea lui Eminescu, la 15 ianuarie 2000.