GORAN BREGOVICI ne-a dezvaluit frumusetea Balcanilor

          Evenimentul cultural de exceptie al sfârsitului de saptamâna a fost fara nici o îndoiala concertul lui Goran Bregovici de la Bucuresti. Compozitorul iugoslav care încearca din interiorul unei culturi mici, cum spunea, sa atraga atentia marilor culturi ca Balcanii sunt un loc deosebit, bogat în traditii culturale, fata de care Occidentul începe sa manifeste un oarecare interes.

          Evenimentul cultural de exceptie al sfârsitului de saptamâna a fost fara nici o îndoiala concertul lui Goran Bregovici de la Bucuresti. Compozitorul iugoslav care încearca din interiorul unei culturi mici, cum spunea, sa atraga atentia marilor culturi ca Balcanii sunt un loc deosebit, bogat în traditii culturale, fata de care Occidentul începe sa manifeste un oarecare interes. Prin muzica lui Bregovici, Europa se apropie de Balcani si de unicitatea lui. L-am rugat în finalul conferintei de presa sa ofere un autograf pentru cititorii revistei „Magazin”. Mi l-a oferit cu generozitate, iar eu nu fac decât sa-l reproduc în acest colt de pagina.
          
          BREGOVICI, printul Balcanilor
          
           În materie de muzica, Goran Bregovici poate fi numit fara nici o rezerva Printul Balcanilor. Acest lucru s-a vazut si în concertul de la Sala Palatului, de sâmbata, 27 mai 1999. Un concert organizat de Dan Chisu, boss-ul companiei DaKino, care a tinut sa-si aniverseze cei zece ani de existenta cu un concert Bregovici. Un concert care arata traseul parcurs de Bregovici, ghitaristul si compozitorul formatiei Bijelo Dugme (Nasture Alb) cu care a cunoscut gloria în anii 70-80, de la muzica rock la muzica Balkano pe care a compus-o în ultimii zece ani pentru filmele lui Kusturica. Adica de la melodii care „imitau” rock-ul occidental, cum ar fi splendidele melodii Selma sau Blues za moju bivsu dragu (Blues pentru fostul meu prieten), la melodiile care stilizeaza melodii traditionale balcanice. E un drum lung pe care Bregovici l-a rememorat la Bucuresti, e drumul pe care un mare artist îsi descopera radacinile culturale. La Sala Palatului, Bregovici ne-a dezvaluit frumusetea Balcanilor (unde „am atât de putine ocazii sa cânt, desi adresa muzicii mele sunt Balcanii”) interpretând alaturi de un cor barbatesc din Belgrad, de o orchestra din Polonia si patru bulgaroaice cunoscutele lui compozitii pe care iubitorii artistului iugoslav nascut la Sarajevo…
           …le cunosc deja de pe cd-urile care au aparut si la noi („Piratii de discuri m-au facut cunoscut la dumneavoastra”, a spus amuzat Bregovici la conferinta de presa). Pe lânga elaboratele melodii din filmul „Regina Margot”, Bregovici si-a încântat publicul (tânar în proportie de 80 la suta) cu exceptionalele lui melodii Mesecina (Lumina Lunii), Ausencia, Ederlezi, Death Car (într-o interpretare absolut senzationala, mult peste varianta de studio cu Iggy Pop) si Kalashnikov, melodia care ar putea, cu o singura injectie, sa scoata din moartea clinica, în care se afla de vreo câtiva ani buni, muzica occidentala. Sigur, personal, as fi vrut sa-l aud mai mult, în spectacol, pe Bregovici, macar în câteva solo-uri de ghitara, el fiind un ghitarist exceptional. Probabil ca n-a vrut sa iasa în fata, probabil ca sunetul electric, amplificat, ar fi rupt din vraja naturala a muzicii balcanice.
           La miezul noptii, Dan Chisu si-a invitat prietenii, împreuna cu Goran Bregovici, la restaurantul „La Guvern”, unde fiecare a avut privilegiul de a vorbi si de a se fotografia alaturi de Goran Bregovici, omul de dincolo de scena. Surpriza lui Dan Chisu s-a numit mini recitalul tarafului din Chetris, cel care în aceasta toamna va concerta la Bologna.
          
          Gânduri semnate BREGOVICI
          
           „La Bologna sunt directorul muzical al unui Festival pentru tarile ortodoxe si am dorit ca anul acesta sa arat câte ceva din traditia muzicala a tarilor noastre. Anul acesta, împreuna cu mine, vor merge la Bologna o orchestra de suflatori din România (taraful din Chetris), din Bulgaria si o orchestra sârbeasca… La Bologna vreau sa arat ca muzica traditionala a început prin a fi militara si a terminat prin a fi cântata la nunti si la înmormântari.” „Singurul alibi pe care-l folosesc pentru a explica de ce «fur» câte ceva din muzica populara din Balcani este si acest fapt: ca la rândul meu, daruiesc câte ceva. Dar nu succesul este telul meu.” „E necesar un dialog între culturi. Este important ca aceste culturi sa se cunoasca. Tot timpul, când sârbii au bombardat albanezii sau americanii i-au bombardat pe sârbi, am considerat ca ar fi fost cu totul altceva daca aceste parti ar fi cunoscut cultura celeilalte. Ar fi fost mult mai greu sa bombardezi Parisul unde stii ca poti nimeri Luvrul, Mona Lisa. Asa e usor, arunci bombe pe întuneric peste niste salbatici. Pentru ca nu le cunosti cultura. De aceea e important sa fie aratat câte ceva din cultura noastra.” „Mie nu-mi plac nici un fel de teorii rasiale. Nu cred în nici un fel de superioritate a oricarei zone fata de alta. Dar ceea ce este sigur e ca nu suntem mai rai decât altii si ca meritam sa avem o soarta mai buna.” „Am intrat în film cu totul întâmplator si acum ies din el datorita propriei mele vointe. E minunat. Filmul este un ambient foarte isteric si temperamentul meu se încadreaza foarte greu.”
           „Muzica româneasca este una dintre cele mai influente muzici de aici din Balcani si oricare instrumentist care cânta muzica populara nu se poate sa nu cunoasca muzica româneasca. Nu de mult am avut un concert la Sao Paolo, muzicantii mei s-au întâlnit cu muzicantii tarafului Haiduc, care locuiau în acelasi hotel, si toata noaptea au cântat împreuna fara nici un fel de probleme.” „Kusturica si cu mine am facut trei filme pe care le consider cele mai importante filme din ultimii 20 ani. Am fost împreuna 15 ani si pentru vremurile astea este chiar prea mult. Iar el este unul dintre ultimii mari regizori europeni care continua sa creada ca cinematografia este cea mai importanta arta. Dupa Underground am ajuns la concluzia ca trebuie sa ne despartim. Asa ca în viitor nu stiu ce o sa fie.”
           „Am fost cel mai mare star rock-and-roll al tarii mele. Astfel ego-ul meu este suprasaturat de bucuria de a-i vedea pe cei din public cum aplauda cu frenezie cântecele mele.”