Informatie „ascunsa” în interiorul moleculei ADN

          Tânara americanca de origine româna Viviana Risca a câstigat o bursa de o suta de mii de dolari oferita de firma INTEL pentru descoperirea cu totul deosebita facuta de ea, de fapt o adevarata inventie în ingineria genetica, prin conceperea unui procedeu original prin care o informatie poate fi „ascunsa” în interiorul unei molecule de ADN si decodificata doar de cel care detine „cheia”!..

          Tânara americanca de origine româna Viviana Risca a câstigat o bursa de o suta de mii de dolari oferita de firma INTEL pentru descoperirea cu totul deosebita facuta de ea, de fapt o adevarata inventie în ingineria genetica, prin conceperea unui procedeu original prin care o informatie poate fi „ascunsa” în interiorul unei molecule de ADN si decodificata doar de cel care detine „cheia”!…
          Algoritmii genetici nu mai sunt o noutate în tehnica de calcul avansata care evolueaza foarte repede de la retelele neuronale catre logica fuzzy si spre algoritmii genetici, considerati astazi un ajutor al cercetatorului si proiectantului de aparate spatiale. Spre exemplu, folosind retelele neuronale se poate serios amplifica productivitatea, împreuna cu reducerea costurilor, în testele de tunel aerodinamic, în sensul „învatarii” previzionarii performantelor machetelor de vehicule aerospatiale experimentate. Algoritmii genetici au fost sugerati de procesele evolutive din biologie, furnizând o tehnica adaptativa, robusta si fiabila, în care o multitudine de solutii evolueaza, prin secventele de generatii, catre o solutie optima si globala. De regula, toate solutiile sunt reprezentate prin elemente binare; fiecare solutie selectata este codificata ca un vector denumit cromozom, având componente descrise ca fiind genele si având pentru pozitii specifice valori numite allele. Solutiile corecte, bazate pe o functie potrivita si oportuna, sunt solicitate pentru reproductibilitate, folosind operatori de recombinare genetica ca de exemplu mutatia si încrucisarea. Algoritmii genetici poseda strategii euristice capabile sa asigure scaparea de asa numitele minime locale. Forta algoritmilor genetici deriva din paralelismul lor global, si anume din alocarea simultana a efortului de cercetare catre diferite zone ale ariei de investigare; ei sunt foarte avantajosi si adaptati pentru solutii la problemele cu solutionare îndelungata.
          Asa cum a declarat Viviana – mesajul care trebuie codificat se ascunde într-o molecula de ADN – dar nu mai mult de 25 de cuvinte. Astfel, informatia din orice organism sau corp care include ADN-ul codificat si care este apoi furat, poate fi descoperita de detinatorul codului… S-a realizat, deci, codificarea la nivel molecular!