Inspectie cosmica expresul „terra-marte”

          Americanii de la NASA au inventat formula „Faster, better, cheaper”, adica „Mai repede, mai bine, mai ieftin”. La Agentia Spatiala Europeana formula a fost preluata si adaptata de catre directorul sau stiintific, britanicul David Southwood astfel: „Mai repede, mai inteligent, mai ieftin”.

          Americanii de la NASA au inventat formula „Faster, better, cheaper”, adica „Mai repede, mai bine, mai ieftin”. La Agentia Spatiala Europeana formula a fost preluata si adaptata de catre directorul sau stiintific, britanicul David Southwood astfel: „Mai repede, mai inteligent, mai ieftin”. Cum rezultatele obtinute de ESA sunt vizibile cu ochiul liber, iar programul european este net mai ambitios decât cel al NASA, directorul ESA adauga: „Din punct de vedere cosmic, secolul XX a fost american; cel de-al XXI-lea va fi european!”…
          Pentru ca, într-adevar, ESA a avut, în ultima vreme, doar doua ratari: prima lansare a Programului „Cluster” – 4 nave cosmice zburând în formatie, pe orbita apropiata, în 1996, si explozia, imediat dupa decolare, a navei super grele – purtatoare a unei mase adaugate de 10 tone!, „Ariane – 5 ECA”, în acest an. În rest, însa, europenii se descurca bine, în ciuda unui buget minor (350 milioane euro în 2003), în comparatie cu cel pe care îl are NASA si, mai ales, prezinta o agenda consistenta de actiuni cosmice. Astfel, celor de la ESA le-a reusit, de curând, lansarea telescopului spatial „Integral”, ca un companion al foarte eficientului „XMM-Newton”, un „cititor” de raze X care ne-a adus deja enorm de multe date despre profunzimile Universului; iar alte doua telescoape, sensibile la radiatii infrarosii (caldura), respectiv microunde, le vor urma.
          Dar si mai ambitioase sunt planurile pe care le au europenii pentru vecinele Pamântului din Sistemul Solar, caci sonde cosmice vor porni catre Venus („Venus Express”) si Mercur, si catre o cometa („Rosetta”) iar spre Marte a decolat deja un „Mars Express”, datator de mari sperante pentru reala revenire a interesului lui Homo sapiens în aventura celesta.
          De ce a plecat „Mars Express”? Pentru ca chiar în zilele respective se închidea „poarta” deschisa între Terra si Marte, momentul celest când cele doua planete sunt la cea mai mica distanta una de alta. Dar ce este, de fapt, „Mars Express”? O sonda cosmica proiectata si construita de specialisti din 15 tari ale Europei, care a decolat din Kazahstan, de pe cel mai bun cosmoport, Baikonur, pe „spinarea” unei rachete clasice „Soyuz” – de tipul celei care, recent, a facut schimbarea de echipaje de pe Statia Spatiala Internationala. „Inima” sondei este o cutie de aluminiu cubica, cu latura de 2,5 metri, acoperita cu o folie de aur si adapostind, pe drumul spre planeta Marte, aparatura pentru 6 experimente si un dispozitiv de observare „Beagle 2”, care va fi parasutat pe suprafata Planetei Rosii de îndata ce sonda se va fi înscris pe o orbita circummartiana. Dar sa descriu, pas cu pas, aventura „expresului Terra-Marte”. Imediat ce iese din atmosfera, rupând lanturile gravitatiei, sonda îsi porneste cele doua motorase, cele care o arunca pe traiectoria matematic calculata si îi aduc eventualele corectii, în cele câteva luni de voiaj si, apoi, pe orbita pe care se va înscrie, la circa 200 de kilometri deasupra planetei. Dupa ce îl expulzeaza pe „Beagle 2” catre sol, sonda îsi desfasoara antena de contact cu Pamântul si începe sa-si puna în functiune aparatele de observare a corpului ceresc de sub ea. Senzorii din sistemul botezat ASPERA vor porni sa detecteze si sa identifice atomii, ionii si electronii din stratosfera martiana si din vântul solar, încercând sa discearna hidrogenul si oxigenul din eventualii vapori de apa ce s-ar ridica de jos. Cele doua spectrometre SPICAM vor cerceta, în infrarosu si ultraviolet, cât de mare este stratul de ozon si care este cantitatea de CO2 si vapori de apa din atmosfera martiana. Un alt spectrometru, PFS, va determina ce alte gaze, particule de praf si eventualele molecule complexe – ca formaldehida – exista acolo, cu rezultatul ca vom întelege apoi mai bine meteorologia planetei. OMEGA si HRSC sunt dispozitivele de baza, prima o camera de luat vederi în spectru luminos si în infrarosu, a doua construita de berlinezul Gerhardt Neukum, o camera de imagini cu înalta rezolutie, adica de mare finete care, se spera, ne va aduce imagini de detaliu de pe suprafata martiana. În sfârsit, MARSIS va scormoni cu unde radar sub scoarta lui Marte deslusindu-i mai bine geologia.
          …Cu ce scop? Cu acela caruia i se supune întreaga misiune „Mars Express”, adica raspunsul la întrebarea de covârsitoare importanta: exista viata pe planeta Marte?…