Istoria românilor, o opera totalizanta

          Pe 22 ianuarie, în Aula Academiei Române a avut loc lansarea celor patru volume din tratatul Istoria Românilor si a 9 volume din colectia Opere Fundamentale (Rebreanu, Goga, Slavici, Ion Luca Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Bacovia).

          Pe 22 ianuarie, în Aula Academiei Române a avut loc lansarea celor patru volume din tratatul Istoria Românilor si a 9 volume din colectia Opere Fundamentale (Rebreanu, Goga, Slavici, Ion Luca Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Bacovia). La acest eveniment au participat, alaturi de academicienii români, presedintele României si Presedintele Academiei Române. Despre volumele din colectia „Opere Fundamentale” voi vorbi saptamâna viitoare, acum o sa ma opresc putin asupra celor patru volume care alcatuiesc „Istoria Românilor”. Editate, în conditii tipografice exceptionale, de catre Editura Enciclopedica, sub egida Academiei Române (sectia de stiinte istorice si arheologie), tratatul este un monument stiintific necesar si asteptat de lumea stiintifica româneasca, dar nu numai. La acest edifciu au contribuit nume mari ale istoriei noastre, dar cel mai bine a subliniat importanta acestei lucrari acad. Eugen Simion, care în Argumentul ce deschide primul volum scrie: „Dorinta noastra este ca Academia Româna sa dea românilor si celor interesati de istoria lor o opera într-adevar totalizanta, adica o opera lucida, dreapta, cuprinzatoare, o opera care sa nu înfrumuseteze istoria noastra, dar nici s-o denigreze… Sinteza pe care o ofera Academia Româna încearca sa valorifice numeroasele documente descoperite si, totodata, libertatea pe care poporul român si-a câstigat-o dupa 1989. Libertatea în cazul stiintei istorice înseamna, înainte de orice, libertatea de a spune integral adevarul despre ceea ce a fost înaintea noastra, adica libertatea de a conjuga fericit pasiunea cu exigenta”. Încercând sa fac o prezentare scurta a Tratatului, voi începe prin a aminti coordonatorii celor patru volume. Volumul I, coordonat de acad. Mircea Petrescu-Dâmbovita si prof. Alexandru Vulpe, trateaza istoria teritoriului românesc din cele mai vechi timpuri pâna la ocuparea Daciei de catre romani. Volumul II, coordonat de prof. univ. Dumitru Protase si Alexandru Suceveanu, prezinta istoria regiunilor pontice si carpato-dunarene de la cucerirea romana pâna la începutul sec. al VI-lea, a Daciei romane si post romane, a Dobrogei romane si romano-bizantine, a teritoriilor locuite de dacii liberi si de populatia romanica, a valurilor migratoare si a convietuirii lor cu autohtonii. Volumul III, coordonat de acad. Stefan Pascu si acad. Razvan Theodorescu (actualul ministru al Culturii si Cultelor) analizeaza evolutia societatii carpato-danubiano-pontice din momentul cristalizarii si individualizarii, în cadrul lumii romanice, a limbii si poporului român (sec. al VII-lea), pâna la constituirea statelor medievale românesti de la mijlocul secolului al XIV-lea, perioada ce sta sub Sigiliul Romei, iar volumul IV, coordonat de acad. Stefan Stefanescu si acad. Camil Muresanu, închinat împlinirii a 400 de ani de la Unirea înfaptuita de Mihai Viteazul si de la disparitia tragica a voievodului, prezinta evolutia societatii românesti de la mijlocul secolului al XIV-lea pâna în zorii veacului al XVII-lea. În Prefata Tratatului, acad. Dan Berindei, presedintele Sectiei de Stiinte Istorice si Arheologice, anunta continuarea acestui important eveniment cultural, si anume aparitia viitoarelor volume din „Istoria Românilor”, cuprinzând procesele istorice din secolul al XVII-lea pâna la 30 decembrie 1947.