Rareori ai ocazia sa citesti în putine rânduri ceva extraordinar. Si mai rar este sa descoperi o carte de nici 40 de pagini care sa contina o contributie extrem de substantiala la descifrarea unui mister.
O asemenea carte este cea semnata de P. S. Calinic, episcop de Arges si de Muscel, al carei titlu este "Pace si bucurie cu Brâncusi" si care a vazut lumina tiparului la Cluj-Napoca. Culmea este ca aceasta carte, continând trei eseuri semnate Calinic Argatu, a aparut anul trecut, adica în "anul Brâncusi". Anul trecut exegezele despre parintele sculpturii moderne s-au intrecut la numar, alaturi de simpozioane, conferinte, colocvii, filme documentare si exegeze. Îndraznesc sa spun ca în aceasta carticica modesta am gasit cele mai tulburatoare gânduri despre Brâncusi, cele trei eseuri ale P.S. Calinic rasturnând întreaga perspectiva asupra fundamentelor spirituale ale sculpturii brâncusiene. Citind cartea ai surpriza sa îti apara în fata ochilor un Brâncusi profund ortodox, un artist care a tradus în limbajul sculpturilor lui conceptele de pace, lumina, bucurie. Pasiunea lui pentru momentul originar si pentru formele arhetipale, ne spune Calinic Argatu în cartea sa, departe de a fi o rezultanta a contactului cu poetul indian Milarepa, care propovaduia contemplatia în detrimentul actiunii, si cu gândirea indiana, este de fapt o relatie fireasca si directa cu arta populara româneasca si cu spiritualitatea taranului român. În primul eseu, "Pace si bucurie cu Brâncusi", Calinic Argatu descopera, sub paradoxul cugetarilor brâncusiene, temeliile morale, profund ortodoxe. Arta lui Brâncusi are o puternica dimensiune morala, ceea ce o apropie de spiritualitatea ortodoxa. Extraordinara, în acest sens, este afirmatia lui Brâncusi, atunci când se faceau paralele între originalitatea sa si arta contemporanilor sai, si anume ca el n-a facut "decât sa deschida o filiala a Manastirii Tismana la Paris"! Referindu-se la arta sa, Brâncusi spunea fara ocolisuri: "Eu va dau bucurie curata" si este poate una dintre cele mai frumoase definitii a artei în general. "Bucurati-va!" le-a spus Iisus mironositelor dupa ce a înviat si apoi ucenicilor le-a spus "Pace, voua!". Aceste cuvinte le descopera Calinic Argatu în opera brâncusiana. Patruns de aceste adevaruri, Brâncusi a imaginat complexul sculptural de la Tg. Jiu ca pe o cinstire a celor disparuti, subliniind relatia foarte speciala pe care ortodoxia o aseaza între cei vii si cei adormiti (în cazul de fata, eroii Razboiului de Reântregire). De aceea, sculptorul român si-a intitulat coloana (simbol al reînvierii) "Coloana Pomenirii fara sfârsit". Cum spuneam, o carte tulburatoare pe care orice român ar trebui sa o citeasca.
Comentarii