Dupa cum bine se stie, suprafata planetei Pamânt înseamna doua treimi ocean si o treime urcat (gurile rele spun: doua treimi ocean si o cincime..
Dupa cum bine se stie, suprafata planetei Pamânt înseamna doua treimi ocean si o treime urcat (gurile rele spun: doua treimi ocean si o cincime… Coca Cola). Iar oceanul pe care îl traversam, pe vapoare, în care pescuim si înotam, din care extragem bogatiile de care avem nevoie spune australiana Melissa Robert, ramâne o mare necunoscuta pentru Homo sapiens chiar si dupa milenii de folosinta.
Sa luam, de pilda, rechinii, ne îndeamna cercetatoarea din Sidney, fiare ale marii despre care credeam ca stim totul. Dar biologul Peter Payle a atasat mai multor exemplare cip-uri de identificare, le-a urmarit prin sistemul GPS, satelitar si… s-a trezit în fata unor enigme. Caci a descoperit ca în loc sa se îndrepte spre bancurile cu pesti din Golful Baja „flotila” ucigasa a plecat spre Hawaii, pentru un drum de 4.000 de kilometri! De ce, mai ales ca viteza rechinului, la curse lungi, nu-i mai mare de 4 km/h? De ce bancul de rechini a înotat luni întregi fara sa se opreasca pentru vânatoare si hrana (!), fara sa aiba femele gestante (deci nu era vorba de deplasare spre o zona de reproducere), ba, ca sa încurce si mai tare socotelile ihtiologilor, din motive cu totul necunoscute, grupul a facut un popas îndelung într-un petec de ocean absolut sec si pustiu!
Sau, alta dilema pentru Melissa: nisipul. Mai exact de ce nu descoperim legi de ordonare a granulelor de nisip? Daca le torni, de exemplu, cu pâlnia si sita, ele se asaza în doua conuri aparent asemanatoare – dar repartitia materialului înauntru este complet diferita, naucind fizicienii si ridicând întrebarea: stim cu adevarat cum sunt alcatuite si dispuse tarmurile si fundurile – de nisip – ale marilor si oceanelor? Tot aici mai adaug o necunoscuta: cine traieste în nisipuri? Raspuns: dar cine nu traieste… Caci 30.000 de fapturi strivim la fiecare pas pe nisip: scoici, viermisori, raci, scarabei dar si adevarati monstri, gata de atac. Loricifera si Tarsigrade, toate minuscule, de talia amebei. Exista pe Pamânt, în nisipurile de uscat sau din oceane, circa 3.000.000 de specii din ceea ce se cheama meiofauna, o uriasa parte a vietii, cvasinecunscuta savantilor.
Iar deasupra oceanelor, norii. Printre picaturile de apa ridicate la ceruri, o multime de compusi organici si anorganici, iesiti din cosurile fabricilor, din bucatarii si din tevile de esapament. Care combinatii – descopera Melissa o lucrare a chimistului John Seinfeld – are, se pare, marele merit de a reflecta vârtos lumina solara, deci de a mari albedo-ul, stralucirea planetei (privita din spatiu) dar, culmea, micsoreaza efectul de sera! Este adevarat însa ca din asemenea nori nu prea ploua…
În sfârsit, tot mister, de pe tarmurile continentului australian: cine si ce îi musca pe înotatori, în ape, cu otravuri atât de puternice, încât numarul de cadavre aruncate de valuri la mal creste în fiecare an? Pesti otravitori, serpi de apa, corali care înteapa de te omoara si, mai nou, meduze criminale, tot mai multe, tot mai des întâlnite, pe masura ce se încalzesc atmosfera si hidrosfera si substantele fabricate de om intra în circuitele naturii si le deformeaza, facându-le, iata, aproape imposibil de înteles.
Descoperire la fortareata Tell Abu Saifi
Accesul spre marea fortareata antica egipteana din nordul desertului Sinai se facea...
Comentarii