Marile aglomerari urbane, unele de talia unei tari mijlocii ca numar de locuitori, au avantaje si dezavantaje specifice, nu de putine ori imprevizibile.
New York este o veritabila padure de zgarie-nori – considerat cea mai populata zona urbana, cu cei peste 8,5 milioane de rezidenti permanenti, carora li se adauga alte milioane de nerezidenti, toti locuind si activand pe 830 de kilometri patrati.
Fascinatia exercitata de tabloul New York-ului ascunde insa o problema majora, semnalata recent de o echipa de cercetatori condusa de geologul Tom Parsons: rolul jucat de greutatea me-diului construit, care face ca intregul oras sa se scufunde in medie cu 1-2 milimetri pe an.
Pare neglijabil, dar unele zone se scufunda mult mai repede, cum este cazul cartierelor Queens si Brooklyn. Asezarea treptata sau brusca a solului are loc cand sarcinile imping pamantul in jos sau cand sedimentele moi se misca.
Fenomenul este de obicei cauzat de extractia de gaze naturale, petrol, apa sau izvoare minerale din pamant prin exploatare, fracturare hidraulica sau pompare. Poate rezulta din eroziune, compactarea solului, cutremure, formarea de doline, ajustarea izostatica glaciara si aportul de apa in soluri fine depuse de vant.
In mod surprinzator, putine estimari ale tasarii unor orase precum New York tin cont de greutatea cladirilor. Autorii au adunat greutatea tuturor cladirilor, ajungand la 764.000.000 de tone.
Pentru a analiza impactul asupra tasarii, au impartit orasul intr-o grila de 100 x 100 si au convertit masa cladirii in presiune descendenta tinand cont de atractia gravitationala. Noile calcule rafineaza observatiile anterioare despre tasarea orasului, tinand cont de geologia superficiala complexa de sub New York: nisip, namol, argila de lac si depozite de roci. „Nu este cazul sa ne panicam imediat, dar exista acest proces in curs de desfasurare care creste riscul de inundatii. Cu cat solul este mai moale, cu atat mai multa compresie exista din partea cladirilor. Nu a fost o greseala sa se construiasca cladiri atat de mari, dar trebuie sa tinem cont de faptul ca, de fiecare data cand construiesti, impingi solul in jos un pic mai mult”, a declarat Parson.
Comparand aceste modele cu datele de la satelitii care masoara inaltimea suprafetei pamantului, echipa a cartografiat estimarile sale de subsidenta in oras. Cresterea urbanizarii, inclusiv drenarea si pomparea apelor subterane, nu va face decat sa inrautateasca problema tasarii din New York, avertizeaza cercetatorii.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii