CIA „investeste” in Colossal Biosciences, o companie care vrea sa „reinvie” mamutii lanosi si tigrii tasmanieni, folosind editarea ADN-ului.
Compania specializata in biostiinta si genetica intentioneaza sa combine ADN-ul colectat de la ramasite de mamut inghetate cu cel al elefantului asiatic, acestia avand un ADN similar in proportie de 99,6%. Elefantul asiatic este cea mai apropiata „ruda” in viata a acestuia.
Potrivit site-ului companiei, scopul sau este de „a vedea din nou mamutul lanos alergand prin tundra” prin utilizarea ingineriei genetice – folosind tehnologia pentru a edita ADN-ul unui organism.
Colossal si-a declarat interesul de a reinvia tilacina, numita si tigrul tasmanian – un marsupial asemanator lupului, care a disparut in anii 1930 – precum si legendara pasare dodo, de asemenea disparuta. Pe de alta parte, CIA este mai putin interesata de mamuti si de tilacine, decat de tehnologia de baza de inginerie genetica, pe care Colossal intentioneaza sa o dezvolte.
In realitate nu exista nicio modalitate de a reinvia mamutul lanos asa cum era acum zece mii de ani; cu toate acestea, folosind instrumente de editare a ADN-ului, oamenii de stiinta pot introduce caracteristici rezistente la frig in secventele de ADN ale elefantilor moderni, facandu-i similari genetic cu stramosii lor.
Creatura rezultata nu ar fi un mamut, ci mai degraba, un animal asa-numit „proxy”, care seamana mai mult cu un elefant, avand caracteristici asemanatoare mamutului. Fundamentul acestui proces este o metoda de editare a genelor numita CRISPR – „foarfece genetice”, pe care oamenii de stiinta o pot folosi pentru a taia, lipi si inlocui secvente specifice de gene in ADN-ul unui organism. Investitia in acest proiect va ajuta guvernul SUA „sa stabilizeze standardele etice si tehnologice” pentru tehnologia de inginerie genetica si sa mentina SUA cu un pas inaintea natiunilor concurente care pot fi si ele interesate de citirea, scrierea si modificarea codului genetic.
Insa nu toata lumea este atat de optimista cu privire la utilizarea instrumentelor de inginerie genetica pentru a reinvia animalele disparute. Criticii au avertizat ca, chiar daca o companie este capabila sa creeze un mamut proxy sanatos, habitatul natural al mamutului nu mai exista si, chiar daca ar exista, codul genetic nu poate invata un animal cum sa prospere intr-un ecosistem necunoscut.
Unii oameni de stiinta sustin ca banii cheltuiti pentru proiecte de reinviere a animalelor disparute ar putea ajuta mult mai mult daca sunt folositi la conservarea speciilor vii.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii