Oamenii de stiinta au descoperit, dupa cum scrie Daily Telegraph, ca puii de testoase pot comunica înainte de a ecloza si astfel pot „hotarî” sa iasa din oua în acelasi timp. Broastele testoase fac parte din rândul reptilelor ce apartin ordinului Chelonieni, a caror vechime este considerabila, apreciindu-se ca au aparut cu mai bine de 200 milioane de ani în urma, cu mult înaintea erei dinozaurilor!!! Ordinul Chelonienilor cuprinde aproximativ 250 de specii, structurate în genuri si familii. În privinta testoaselor exista si astazi dezacorduri si dispute. În 1999, biologii au descoperit dovezi ca crocodilii si testoasele au un stramos comun. Testoasele comunica în general prin atingeri si vibratii. Dorm noaptea în apa, (cele de apa), de obicei odihnindu-se pe fundul acesteia sau plutind la suprafata, folosindu-si aerul adunat în gât ca sa le ajute la plutire. Ele devin inactive la temperaturi sub 10 grade C, hiberneaza sub apa, sub maluri sau sub buturugi gaunoase.
Longevitate
Broastele testoase pot ajunge la recorduri de longevitate pe care noi, oamenii, le putem doar visa. Secretul acestei longevitati? Explicatia sta în faptul ca aceste animale hiberneaza perioade lungi de timp, ceea ce face ca vârsta lor „fiziologica” sa fie mai mica decât cea „anagrafica”. Oamenii de stiinta au demonstrat ca un metabolism accelerat duce la o îmbatrânire mai rapida, în timp ce unul lent poate mentine organismul tânar.
Specii disparute ce reapar dupa aproape 150 de ani
Câteva zeci de testoase uriase ce apartin speciei Chelonoidis elephantopus, despre care se credea ca a disparut în urma cu mai bine de 150 de ani, ar fi fost descoperite în zonele vulcanice din nordul insulei Isabela, la aproximativ 320 km departare de locul lor obisnuit din Insula Floreena, fiind vânate. „Acesta nu este un exercitiu academic, declara Gisella Caccone, cercetator pe probleme de ecologie si biologie evolutionista la Universitatea Yale. Daca reusim sa gasim testoasele, le putem aduce din nou în insula lor de origine. Este important pentru acest animal sa joace un rol crucial în mentinerea integritatii ecologice a comunicatiilor de pe insula”. O echipa de cercetatori care a vizitat vulcanul Wolf din nordul insulei Isabela a luat, în 2008, probe de sânge de la peste 1600 de broaste testoase si le-a comparat cu baza de date genetice ale speciilor disparute de testoase. Una din analize a detectat semnatura genetica a speciei Chelonoidis elephantopus la 84 dintre testoasele ce traiau în acea zona, ceea ce înseamna ca unul dintre parinti apartine speciei disparute acum 150 de ani.
Sincronizare la iesirea din oua
Este posibil ca puii de testoase sa îsi simta bataile inimii unul altuia sau sa detecteze vaporii respiratiei celorlalti. Studiul întocmit de echipa de cercetatori de la University of Western Study scoate în evidenta faptul ca embrionii pozitionati în partea de jos a cuibului, unde temperaturile sunt mai scazute, au un „mecanism de recuperare” care le permite sa treaca peste perioadele cele mai lungi de incubatie. Însa felul cum functioneaza acest mecanism ramâne necunoscut, deocamdata. Cercetatorii au studiat testoasele împartindu-le în doua grupuri de oua pe care le-au pus la incubat la temperaturi diferite. Apoi, le-au împreunat. Dupa câteva zile au analizat pulsul si coeficientii metabolici. S-a observat, sustin oamenii de stiinta, ca în ultima perioada de incubatie, embrionii mai „reci” si-au marit pulsul si metabolismul, eclozând la doar doua zile dupa cele tinute la temperaturi mai „calde”.
IOANA FLORIA
Comentarii