Diverse domenii ale stiintei au inregistrat, de-a lungul secolelor, numeroase falsuri prezentate drept marturii istorice autentice, unele dintre ele reusind sa-i insele si pe cei mai priceputi savanti.
Nu intotdeauna asemenea artefacte au fost confectionate in scopul obtinerii de avantaje materiale sau notorietate, dar se cunosc cazuri in care vestigiile respective erau parti componente ale unor practici esoterice, cu sau fara continut religios.
In 2022, cercetatorii niponi au descoperit o „sirena” cu lungimea de aproximativ 30,5 centimetri, intr-o cutie de lemn sigilata, intr-un templu situat in prefectura Okayama. Initial, s-a crezut ca a fost facuta din trunchiul si capul unei maimute cusute pe corpul unui peste decapitat.
Hibridul ce sugereaza un „Ningyo” din mitologia japoneza – creatura asemanatoare unui peste cu un cap uman, despre care se spune ca ajuta la vindecarea bolilor si la cresterea longevitatii – a fost expus anterior in templu, intr-o vitrina de sticla, pentru ca oamenii sa i se inchine, inainte de a fi sigilat acum mai bine de 40 de ani.
O scrisoare din aceeasi cutie descrie ca „sirena” a fost prinsa de un pescar, intre 1736 si 1741, dar cel mai probabil a fost creat la cateva decenii dupa aceea, pentru a fi vandut unor oameni instariti, care doreau sa-si imbunatateasca sanatatea sau sa aiba o viata mai lunga.
Cercetatorii de la Universitatea de Stiinta si Arte din Kurashiki au luat „sirena” cu permisiunea preotilor templului si au studiat-o folosind o gama larga de tehnici: raze X si tomografie computerizata, scanare, datare cu radiocarbon, microscopie electronica si analiza ADN.
Trunchiul creaturii a fost realizat din panza, hartie si bumbac, care erau tinute impreuna cu ace metalice, de la gat pana la spate si vopsit cu un amestec de nisip si carbune. Cu toate acestea, era acoperit cu fragmente prelevate de la diverse animale.
Parul de mamifer si pielea de peste au acoperit parti ale bratelor, umerilor, gatului si obrajilor. Maxilarul si dintii sirenei au fost luati probabil de la un peste rapitor, iar ghearele de keratina arata ca provin de la un animal real, dar neidentificabil. Jumatatea inferioara a „sirenei” provenea de la un peste, probabil o specie de peste-crocodil, cu inotatoare asemanatoare pisicii de mare.
Nu s-a reusit identificarea unui ADN complet, dar analiza cu radiocarbon a solzilor a indicat ca ar putea data de la inceputul anilor 1800. Exista 14 „sirene” in templele din Japonia, iar echipa spera sa le analizeze pentru comparatie.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii