Soarele artificial si clima Terrei!

În rubrica „Viitorul apartine spatiului” din saptamâna precedenta, am readus în actualitate proiectul de construire, începând se pare din 2005, a unor sateliti de mari dimensiuni (dar având greutati mici!), sub forma unor suprafete reflectorizante, capabile sa se comporte fata de radiatia solara, ca un fel de oglinzi cu rol de..
În rubrica „Viitorul apartine spatiului” din saptamâna precedenta, am readus în actualitate proiectul de construire, începând se pare din 2005, a unor sateliti de mari dimensiuni (dar având greutati mici!), sub forma unor suprafete reflectorizante, capabile sa se comporte fata de radiatia solara, ca un fel de oglinzi cu rol de… „minisori” artificiali. Dupa relevarea stadiului în care se afla fabricarea primelor materiale artificiale „inteligente”, capabile sa-si modifice controlat volumul, unii specialisti considera ca perfect posibila construirea, în anul 2015, a unui ansamblu orbital format din trei oglinzi reflectorizante, fiecare având o suprafata de 1 kmp, amplasate la 5000 km deasupra… Arcticii! Întrucât regiunea este dotata cu foarte multe statiuni de cercetari polare, experienta va fi relativ rapid generalizata, astfel încât în jurul anilor 2020, nu mai putin de cinci astfel de oglinzi, fiecare având suprafata reflectorizanta de cel putin 1 kmp, vor ilumina timp de zece ani, regiuni ale nordului Canadei si SUA!    
     Aceste activitati se considera ca vor reprezenta Faza I a unui grandios program, demn de Mileniul III si anume instalarea pe orbita a unui adevarat „Soare artificial”, capabil chiar sa influenteze clima în anumite regiuni defavorizate ale Pamântului. Experienta câstigata în timpul derularii testelor si lansarilor din Faza I, ar urma sa permita ca, în Faza II-a (anii 2025 – 2030) deasupra unei regiuni intens populate din Emisfera nordica, sa fie instalat, pe o orbita având apogeul la 10000 km, un sistem de oglinzi având fiecare o suprafata reflectorizanta de aproape 10 kmp (!), capabil sa prelungeasca numarul de ore de lumina ale fiecarei zile! În acest caz, un grup de procesoare aflat la „bordul” ansamblului de oglinzi, va programa orientarea acestora, în raport de situatia de lumina/întuneric proprie zonelor iluminate de pe sol! Catre jumatatea secolului urmator, asemenea sisteme dispunând de oglinzi cu dimensiuni si mai mari, pâna la… 100 kmp (!), vor fi instalate pe orbite eliptice (apogeul la 40000 km). Ele urmeaza a fi capabile sa ilumineze regiuni cu o suprafata de pâna la 160000 kmp… Sa nu se omita ca suprafata Peninsulei Alaska, din Nordul SUA, reprezinta cam jumatate din aria anterior mentionata!    
     S-a calculat deja ca, daca ansamblul oglinzilor care formeaza un astfel de sistem de „Soare artificial” ar fi de ordinul sutelor de kmp, atunci zona terestra iluminata poate depasi 500000 kmp! O extrapolare, foarte usor de facut, arata ca, în noile conditii, va aparea posibilitatea de a transfera energie în anumite zone ale Terrei si, o data cu realizarea concentratoarelor de energie luminoasa, va deveni complet posibila influentarea climei pe anumite regiuni terestre. Se mentioneaza doar un singur avantaj: distrugerea, chiar din faza incipienta, a oricarui nucleu ciclonic! Integrând eliminarea, în acest fel, a pagubelor si a pierderilor de vieti omenesti aferente taifunelor, rezulta usor gradul de rambursare a cheltuielilor facute cu… „Soarele artificial”!(Va urma)