Topul supercomputerelor

          Probabil ca titlul „Anatomiei..

          Probabil ca titlul „Anatomiei…” mele va supara pe unii dintre sustinatorii „Legii limbii române” – cele doua cuvinte straine îsi au însa rostul lor, în drumul catre calitatea de neologisme, eliminând traduceri imperfecte si, desigur, permitând flexibilitatea limbii. Or, top înseamna clasament miscator iar supercomputer, ei bine, cuvîntul îsi are noima, pentru ca altfel ar trebui sa spunem: calculator electronic de capacitate superioara. Asa ca, sa le lasam: top si supercomputer.
          Excelenta revista americana „Discover” (a nu se confunda cu la fel de excelentul post TV „Discovery”) face, într-un numar recent, un inventar al acestor supercreiere moderne, asezându-le în ordinea descrescatoare a puterii lor, adica a numarului de operatii pe care masinaria le face într-o secunda. (Ca exemplu, cronometrati-va singuri atunci când faceti înmultirea: 7 x 8 = 56 – cât timp va ia? Probabil, între 0,5 secunde si o secunda….)
          Pe locul I în top se situeaza proaspat construitul Earth Simulator, fabricat de firma japoneza NEC, functionând la Yokohama; aceasta piesa de Inteligenta Artificiala (I.A.) se ocupa cu modelarea climei (cea mai complicata sarcina a matematicienilor si computeristilor) si a miscarilor placilor tectonice de sub scoarta terestra; putere: 35,86 teraflopi, adica – Dumnezeule mare! – 35.860.000.000.000 de operatii pe secunda!
          Pe locul II: ASCI White, de la Lawrence Livermore National Laboratory, computer lucrând pentru armata americana, simuleaza îmbatrânirea armelor nucleare din arsenalul SUA; putere: 7,23 teraflopi.
          III: Le Mieux, apartinând de Pittsburgh Supercomputing Center, este un „academician” care serveste intereselor comunitatii stiintifice: cine ce treaba are, vine la Le Mieux cu probleme si iese de acolo cu solutia sau solutiile; putere instalata: 4,46 teraflopi.
          Al IV-lea: Tera, francez lucrând pentru Comisia de Energie Atomica din Hexagon (cum le place francezilor sa-si mai numeasca tara, datorita formei hartii Frantei); asigura controlul armelor nucleare din arsenalul francez; putere: 3,98 teraflopi.
          V: Fara nume special, un supercomputer al Centrului National de Cercetare Stiintifica în domeniul Energeticii; nu se ocupa doar cu energetica Statelor Unite ale Americii, ci cu orice proiect stiintific, de la dezvoltarea de software (programe de calculator) pâna la genetica; putere: 3,05 teraflopi.
          Pe locul VI, tot un supercreier implicat în simulari pentru armele atomice; se gaseste în incinta Laboratorului National de la Los Alamos (locul în care s-au construit, în anii 1942-1946, primele bombe atomice) si are putere instalata de 2,92 teraflopi.
          VII: ASCI Red („frate” cu ASCI White, vezi mai sus), utilizat de americani tot pentru controlul arsenalului militar nuclear; 2,38 teraflopi.
          VIII: Cheetah (în româneste: „Lynxul”), de la Oak Ridge National Laboratory; nou-nout, „face” cercetare în atmosfera planetei; 2,3l teraflopi.
          IX: ASCI Blue, cel de-al treilea membru al „familiei” ASCI, utilizat tot de armata SUA, tot pentru arsenalul nuclear; 2,14 teraflopi.
          X: 690 Turbo, facut de IBM si utilizat de IBM si Armata SUA în Army Research Laboratory din Poughkeepsie, SUA, pentru cercetari în domeniul noilor arme; putere, adica viteza de calcul: 2 teraflopi.
          …Ia sa contabilizam: 4 supercomputere „civile” si 6 „militare” – si dati-mi voie sa-mi exprim parerea ca I.A., fratilor, nu începe deloc bine veacul al XXI-lea, lasându-se în voia lui Mos Teaca.