Trei decenii de la aselenizare!

  
     Anul acesta la 20 iulie, orele 21 si 56 minute, se împlinesc trei decenii de la istorica aselenizare a astronautului american Neil ARMSTRONG, ale cãrui cuvinte rostite cu acea ocazie – „Un pas mic pentru om, dar un salt urias pentru umanitate!” – au fãcut ocolul întregii lumi, consfintind, probabil, cea mai exceptionalã odisee a mileniului! În adevãr, dupã un exceptional efort de inteligentã umanã si de efort financiar – la care au contribuit toti participantii la programele spatiale MERCURY, GEMINI si APOLLO, omul a pãsit pe neprietenosul sol lunar. (Dupã zece minute de la pasii fãcuti pe Lunã de Neil Armstrong, a coborât din Modulul lunar si co-echipierul acestuia, col.
  
     Anul acesta la 20 iulie, orele 21 si 56 minute, se împlinesc trei decenii de la istorica aselenizare a astronautului american Neil ARMSTRONG, ale cãrui cuvinte rostite cu acea ocazie – „Un pas mic pentru om, dar un salt urias pentru umanitate!” – au fãcut ocolul întregii lumi, consfintind, probabil, cea mai exceptionalã odisee a mileniului! În adevãr, dupã un exceptional efort de inteligentã umanã si de efort financiar – la care au contribuit toti participantii la programele spatiale MERCURY, GEMINI si APOLLO, omul a pãsit pe neprietenosul sol lunar. (Dupã zece minute de la pasii fãcuti pe Lunã de Neil Armstrong, a coborât din Modulul lunar si co-echipierul acestuia, col. Edwin Aldrin). Programul „Omul pe Lunã”, lansat în 1961 ca o promovare la adresa nivelului stiintific si tehnologic de la finele mileniului, de cãtre fostul presedinte al SUA, John Fitzgerald Kennedy, si-a aflat încununarea la jumãtatea anului 1969, la patru decenii de la o altã lansare, cea a unui film celebru, „O femeie în Lunã”, care l-a avut drept consilier stiintific pe savantul Oberth – „pãrintele rachetodinamicii moderne”… Acesta s-a aflat la astrodromul Kennedy, de la Cape Canaveral, cu ocazia lansãrii navei APOLLO-11. Toate zborurile din Programul APOLLO – care au fost prezentate în paginile revistei cu ocazia serialului „Remember” si asupra cãrora tocmai de aceea nu insistãm – au fost adevãrate succese ale capabilitãtilor umane si ale fortei stiintei, ele amplificând cunostintele omului asupra sistemului planetar din care face parte si Terra… Iatã însã cã au existat adversari ai Programului Apollo, care l-au apreciat ca foarte costisitor prin comparatie cu rezultatele aduse; aceste persoane au escamotat intentionat foloasele aduse ulterior de tehnologiile si de inventiile pe ca-re acest program grandios le-a creat. Sunt semnificative cuvintele rostite de scriitorul american Arthur C. Clarke: „…Este o absurditate primejdioasã sã se afirme, cum fac unii, cã banii cheltuiti pentru cuceriri spatiale sunt pierduti. Ei vor fi rambursati însutit!”. Aceasta este cu atât mai adevãrat, cu cât reflectãm la cele circa 16000 de inventii si tehnologii noi realizate si implementate cu ocazia îndeplinirii Programului Apollo. În cunostintã de cauzã, îmi permit sã adaug cã niciodatã cercetarea stiintificã nu rãmâne datoare, material vorbind, ea îsi împarte generos rezultatele cãtre societate într-un mod loial, impunând prin acest mod noi stimuli pentru dezvoltarea acesteia… (Este aproape sigur cã aceste adevãruri sunt ignorate de cei care reduc continuu sumele acordate prin buget cercetãrii stiintifice românesti…!). În încheiere doresc sã subliniez cã, printre consecintele Programului Apollo trebuie arãtat cã un rol de seamã îl detine demararea cooperãrii internationale pentru cercetarea pasnicã a Cosmosului; un prim pas l-a constituit zborul cosmic comun, din iulie 1975, al unei nave spatiale Apollo împreunã cu una de tip Soiuz, comandantii celor douã nave dându-si simbolic mâna pe orbitã; atunci americanul Thomas Stafford si rusul Alexei Leonov au început colaborarea spatialã, care a continuat peste douã decenii prin cuplarea mai multor navete cu statia rusã MIR, iar în prezent se concretizeazã în Statia Spatialã Internationalã ALPHA!