Trupe stelare

          Cu câteva decenii in urma scriitorul de Science Fiction Robert Heinlein a scris un roman controversat, Starship Troopers – in româneste, chiar titlul „anatomiei mele – care demonstreaza ca societatea viitorului ca purta in ea, pentru eternitate, violenta si razboiul.
          Ei bine, trupele stelare, adica soldatii hi tech, incarcati cu parafernalia inaltelor tehnologii marsaluiesc astazi pe plenta si, probabil, vor iesi, in deceniile urmatoare, si in spatiul cosmic – exact ca in romanul lui Heinlein.

          Cu câteva decenii in urma scriitorul de Science Fiction Robert Heinlein a scris un roman controversat, Starship Troopers – in româneste, chiar titlul „anatomiei mele – care demonstreaza ca societatea viitorului ca purta in ea, pentru eternitate, violenta si razboiul.
          Ei bine, trupele stelare, adica soldatii hi tech, incarcati cu parafernalia inaltelor tehnologii marsaluiesc astazi pe plenta si, probabil, vor iesi, in deceniile urmatoare, si in spatiul cosmic – exact ca in romanul lui Heinlein. Caci, ratând politicienii momentul de pace oferit de caderea Zidului Berlinului si de intelepciunea lui Gorbaciov, generalii armatelor Pamântului, acesti iubitori de violenta si moarte, dupa câtiva ani de infiltrare in lumea diplomatiei si a politicii, au revenit la suprafata si, pacate, alaturi de fabricantii si negustorii de arme, par gata sa preia conducerea metabolismului societatii umane. Profitând, de pilda, de groaznicul act de terorism de la 11 septembrie 2001 – data ce va fi in vecii vecilor pomenita, ca unul dintre cele mai monstruoase acte de razboi, comandate de generali fundamentalisti musulmani -, urmata de razboiul-fulger al armatei americane in Afganistan, tara adusa de talibani la starea de salbaticie a Evului mediu, mai marii SUA, aflam, au hotarât ridicarea bugetului de razboi (care razboi? impotriva cui? De ce?) la 400 miliarde dolari, ceea ce inseamna, pentru comparatie, de aproape 50 de ani si de aproape 10 ori bugetul, respectiv PIB-ul (Produsul Intern Brut) al unei tari „de pluton”, România noastra.
          Un razboi pe cale de a se transfera, in lupta impotriva terorismului, in Filipine, Somalia, Yemen, dar si Iran, Irak si, poate, mai târziu, in Coreea de Nord sau Cuba, de ce nu, din moment ce teribila masinarie de razboi s-a pus in miscare, ea are nevoie, nu-i asa, de adversari pentru ca bugetul militar de cercetare in SUA este, acum, de aproape 40.000.000.000 dolari si savantii propun mereu industriasilor noi si noi inventii si inovatii aplicabile, care fac sa se invârta aceasta eficienta economie a razboiului si a mortii violente. Ultimele „strapungeri” vin de la compania Millenium Jet din California si par coborâte direct din ideile SF ale lui Robert Heinlein: un exoch?? Metalic, inventat, proiectat si construit de inginerul – probabil, belicos – Lamont Drechsel, care „invaluie” trupul soldatului, de la talpi pâna la umar, transformându-l intr-un fel de… fortareata la purtator. „Scheletul” exterior astfel dobândit permite luptatorului sa faca toate gesturile umane (indoaie genunchii sau capul, misca umarul, se apleaca, se rasuceste) dar il ajuta, prin micromotoare instalate in articulatii, sa execute miscarile mult mai repede, mult mai performant si cu mult mai putina cheltuiala de energie. Robocop-ul astfel transformat – printr-un contract cu DARPA, agentia americana de cercetare pentru proiecte militare – poate transporta 200 kg in „ranita” si in buzunare, este acoperit de placi de metal si compozite si casca ultradura, care ii apara organele vitale, are asupra lui un mic frigider-depozit de alimente si apa, care ofera o autonomie de câteva zile, alearga, propulsat de electromotoare alimentate de microbacterii, de 2-3 ori mai repede decât cel mai rapid sprinter terestru, poate sari obstacole de 3 metri inaltime si, bineinteles, este dotat cu microprocesoare care il ajuta sa observe, sa decida si sa efectueze actiuni de lupta cu maximum de eficienta si minimum de risc. Ba chiar, urmare a colaborarii cu Universitatea Berkeley, isi mai poate „adauga” un brat-macara cu care, la nevoie, poate ridica, misca, cobori o bomba, ma rog, o sarcina, de câteva sute de kilograme.
          Inspaimântatorul robocop coboara, deci, din romanele si filmele SF pe câmpul de batalie – acolo unde exista câmp de batalie.
          Iar acolo unde nu exista – si, din fericire, Terra este in cea mai mare parte a ei o planeta pasnica, pe care mai fiecare Homo sapiens vrea sa-si traiasca in liniste unica si irepetabila sa viata – nu ne ramâne decât sa speram ca aceste kit-uri de razboi vor cobori in civilie, vor adauga „arsenalului” tehnologia pasnic si vor face bine oamenilor.
          Noi, specia Sapiens, nu avem nevoie nici de trupe stelare, nici de trupe terestre. Categoric, nu Mos Teaca – Robocop este personajul pe care omenirea il asteapta – chiar daca o tara ajunge la aberatia ca bugetul de aparare/razboi sa fie mai mare decât tot PIB-ul Lumii a Treia…