Inventata spontan pe meleagurile Tarii Românesti, chiar daca originea sa era mult mai departata, „marghilomana” a devenit astazi un real deliciu pentru toti iubitorii si cunoscatorii aromelor cafelei.
Se spune ca Alexandru Marghiloman (1854-1925), om politic, jurist, lider conservator si unul dintre cei mai mari mosieri ai tarii, era un mare bautor de cafea. Într-o zi, când se afla la vânatoare, a cerut sa i se prepare una. Nefiind pregatit cu toate cele trebuincioase unei cafele, valetul a improvizat, punând, în loc de apa, coniac. Astfel s-a nascut „marghilomana”. Dupa Primul Razboi Mondial, la Capsa, rafinatii aristocrati cereau „un marghiloman”, „doua marghilomanuri” sau „o marghilomana”.
Tot în acele vremuri, la Hanul lui Manuc, în „Sala Domneasca”, unde aveau loc baluri mascate si serate mondene, la care se serveau platouri cu peste sau cu felii de friptura rece de mistret, însotite de vin alb sec si vin negru, cafeaua Marghiloman era la mare cinste. De fapt, „marghilomana” este o cafea turceasca, fiarta cu rom sau coniac.
Era servita în cesti foarte mici, fara toarta, cunoscute sub numele de filigeana. Cafeaua se fierbea în ibrice asezate pe nisip încalzit cu carbuni.
În filigeana, boierul Marghiloman adauga un strop de rom Jamaica sau de coniac foarte fin. Astazi, exista mai multe feluri de a prepara aceasta cafea, nelipsit din toate fiind romul sau coniacul.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii