Numita de Mihai Eminescu „Ierusalimul Neamului Românesc”, Manastirea Putna, cu obste de calugari, are hramul „Adormirea Maicii Domnului” si este prima ctitorie a Sfântului Voievod Stefan cel Mare. Asezamântul se afla in judetul Suceava si este ridicat pe locul unei vechi sihastrii din secolele XIII-XIV.
Legenda – asa cum ne este prezentata de cronicarul Ion Neculce – ne spune ca locul pentru ridicarea sfântului locas a fost ales prin tragere cu arcul si acolo unde a cazut sageata marelui Stefan s-a hotarât sa fie altarul. Biserica a fost construita intre anii 1466-1469. Sfintirea a avut loc la 3 septembrie 1469, slujba fiind oficiata de mitropolitul Teoctist, in fata intregului cler moldovenesc.
Mitropolitul a fost ingropat in pridvorul bisericii, in timp ce lucrarile pentru definitivarea locasului erau inca in desfasurare. Astfel, turnul de la intrare a fost terminat impreuna cu fortificatiile, in 1481.
Manastirea a fost pradata de ostile lui Timus Hmelnitki, biserica având mult de suferit, ceea ce a impus serioase lucrari de reconstructie. Procesul restaurarilor si reparatiilor a inceput in 1653 sub domnia lui Vasile Lupu, au fost continuate de Gheorghe Stefan intre 1653-1658 si terminate in 1662 de Eustatie Dabija. Importante reparatii au fost efectuate si intre 1756-1760 in timpul mitropolitului Iacob Putneanul, altele in 1902, dupa planurile arhitectului Karl Romsorfer, când s-a refacut acoperisul si altele in perioada 1961-1975.
Turnul de la intrarea in incinta manastirii compus din parter si etaj, prezinta pe fatada estica stema Moldovei datata 1471. Turnul a fost zidit in anul 1757, pe vremea lui Constantin Racovita, marturie stând fatada de vest, care prezinta reunite stema Moldovei si cea a Tarii Românesti. Constructia este cunoscuta si sub numele „Turnul Eminescu” deoarece aici au innoptat Eminescu, Slavici si alti carturari vestiti in timpul Marii Serbari de la Putna din august 1871. Pe latura sudica se afla si Turnul Clopotnita ridicat in 1882.
Paraclisul manastirii cu hramul „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” a fost construit in 1759 de mitropolitul Iacob Putneanul pe locul vechiului turn-clopotnita distrus de marele cutremur din 1739. Restaurat intre 1976-1983 a fost pictat in fresca de fratii Mihail si Gavril Morosan. Casa Domneasca, aflata in sudul incintei, a fost construita intre 1982-1988 pe locul celei vechi, distrusa de Habsburgi.
Singura constructie din vremea lui Stefan cel Mare este Turnul Tezaurului, construit in 1481, cladire in care au fost adapostite in vremuri grele odoarele manastirii.
Biserica, modificata serios fata de cea originala intre anii 1653-1662, pastreaza liniile arhitecturii moldovenesti fiind alcatuita din pridvor, pronaos, gropnita, naos si altar. In decoratiile ei se gasesc reunite elemente ale arhitecturii bizantine, gotice si renascentiste.
Intrarea in biserica se face prin doua usi cu portaluri de piatra, asezate in stânga si in dreapta pridvorului. Din pridvor se intra in pronaos printr-o usa masiva, iar gropnita este despartita de naos prin doua coloane de piatra. Biserica nu a fost pictata dupa rezidirea din 1653 dar la 10 iulie 2001, noua lucrare in fresca a fost incredintata fratilor Morosan. In exterior, biserica este impodobita cu un brâu rasucit in torsada, reprezentând Sfânta Treime.
Manastirea detine mai multe moaste si a fost un important centru cultural. Ceea ce o apropie insa de sufletele noastre este necropola domneasca in care isi dorm odihna de veci Sfântul Stefan cel Mare, Maria Voichita, Maria de Mangop, Bogdan cel Orb, totul luminat parca de candela de aur de pe mormântul marelui voievod.
IRINA STOICA
Comentarii