Wayana tribul specialistilor in nutritie

          Radacinile acestei etnii amerindiene se pierd in urma cu peste o mie de ani. Membrii tribului Wayana nu cunosc nici o forma de scriere, dar legendele spun ca intelepciunea lor s-a indreptat dintru inceputuri spre arta gatitului si a vindecarii, si mai putin spre cea a razboiului.

          Radacinile acestei etnii amerindiene se pierd in urma cu peste o mie de ani. Membrii tribului Wayana nu cunosc nici o forma de scriere, dar legendele spun ca intelepciunea lor s-a indreptat dintru inceputuri spre arta gatitului si a vindecarii, si mai putin spre cea a razboiului. De aceea, de aproape doua secole au migrat fortat, fiind mereu invinsi de triburi rivale amazoniene, spre zona mai linistita a gurilor râului Maroni, in salbaticia Guyanei franceze, la nord de Brazilia. Traditia Wayana spune ca adevaratii dusmani ai omului sunt bolile – referindu-se la cele digestive si respiratorii. Astfel, de-a lungul timpului ei s-au specializat in a prepara atât feluri de mâncare speciale, carora noi le-am spune „regim”, cât si leacuri impotriva durerilor de stomac si a „vântului de mare” (adica a guturaiului provocat de briza rece a oceanului Atlantic, cu care stramosii lor nu erau obisnuiti). Plantele de manioc si ruccu reprezinta materia prima pentru orice gospodina. Radacinile maniocului sunt otravitoare, de aceea secretia mortala este eliminata si data in pastrare samanului (vraci si preot). Se prepara apoi rudimentara faina de manioc („casava”), iar din ruccu se extrage uleiul. Varietatea felurilor de mâncare ale dietei zilnice este conferita de secretul utilizarii unor ingrediente, cum ar fi: insectele ce traiesc doar pe anumiti arbori, tarâna sau argila din preajma râului Maroni, ciuperci albastrui aflate intr-un anume stadiu de dezvoltare, un extract de banane, pulbere din scoarta copacului bandana, mai multe varietati de alune etc. La rândul lui, samanul pregateste leacuri pe baza de otrava de manioc, iar adausurile sunt cunoscute doar de discipolii lui.
          
           INCEPUTUL AGONIEI.
          
           Asadar, tribul Wayana are numeroase solutii profilactice si terapeutice. Cu toate acestea, situatia lui este una dezolanta. Actualmente, exista mai putin de o mie de indieni wayana, numarul lor fiind in continua descrestere. Ce se intâmpla? Intr-un cuvânt, cauza se numeste alcoolism. „Kasili”, rachiul de manioc, este unul din vinovati. De la copiii de 5-6 ani si pâna la batrâni, toata lumea, chiar si gravidele, beau zilnic kasili – de placere si-n scop profilactic. Nu este vorba de betie in sensul comun al termenului, ci de cautarea unei stari euforice cvasipermanente. Apoi, locuind aproape de tarmul oceanului, intâlnirile cu turistii sunt frecvente. In schimbul bauturilor tari, indieni le ofera obiecte de arta primitiva si chiar un sejur in taberele lor. Degenerarea etniei a inceput in anii 60′ si, din pacate, continua. Wayana este, deci, si numele unui paradox. Specialisti in nutritie, membrii etniei sunt, pare-se, iremediabil supusi autodistrugerii prin alcoolismul, alimentat si de intrusii „civilizati”.