Orice om isi doreste, in mod absolut natural, sa aiba o viata linistita, plina de satisfactii, lipsita de griji si de esecuri. Dar dorinta trebuie dublata de stiinta dobandirii si intretinerii unui asemenea mod de trai, ceea ce inseamna multa forta interioara. Ce se intampla insa cand lucrurile nu merg cum dorim noi?
Suntem deprimati, deceptionati in dragoste, suparati pe viata. Unele persoane apeleaza la paliative ca alcoolul, tigarile, calmante, in cel mai rau caz chiar la droguri. Dar, in afara de aceste paliative, mai dure si mai cunoscute, exista altele, mult mai ascunse, putin cunoscute sub acest chip, despre care se vorbeste mai rar. Iata-le:
Zahar
Da, chiar si zaharul poate deveni daunator. Acest praf alb poate schimba, pentru moment, in bine dispozitia, deci produce dependenta celui care consuma multe dulciuri, in diverse forme (bomboane, ciocolata, prajituri etc.). Sub efectul zaharului, in organism se elibereaza doi hormoni importanti (serotonina si endorfina), iar datorita acestora omul se simte mai usor, mai echilibrat. Dar rezultatul final al unor exagerari este negativ: incetul cu incetul, organismul devine dependent de zahar, cere tot mai mult si mai mult. Ceea ce nu e sanatos.
Cumparaturi
Unele persoane, in special femei, cand au o suparare, o deceptie, cred ca cel mai bine este sa-si cumpere lucruri noi. Rezultatul: incep sa cumpere lucruri total inutile… iar dupa putina bucurie, vine trezirea la realitate si reamintirea lucrurilor neplacute. In cazul unei astfel de manifestari de dependenta, exista doua cai pe care se merge, de obicei: ori persoana in cauza se gandeste bine si descopera ce anume o supara si rezolva problema, ori se preface iar ca problema nu exista si recurge la paliativul cumparaturilor inutile, care o destinde pe moment. Apoi insa ia totul de la inceput.
Relatie
Multe persoane nu pot trai singure, ceea ce nu este in neregula. Necazul incepe doar cand exista o teama bolnavicioasa de singuratate: ele isi cauta parteneri, indiferent pe cine, numai sa fie cineva. Asemenea persoane sunt in stare de orice, doar sa-si pastreze perechea. Iata simptomele: umilinta, scene de isterie si renuntarea la propriile dorinte. O asemenea persoana traieste intr-o permanenta teama si ajunge sa aiba probleme nu doar in viata personala, ci si in cea profesionala.
Jocuri
Toata lumea se gandeste uneori sa incerce sa castige la jocuri de noroc, ceea ce, in sine, nu e o problema, caci toti avem nevoie sa visam. Numai ca multe persoane asteapta rezolvarea tuturor problemelor doar din partea norocului. Joaca la Loto, diverse jocuri de carti, frecventeaza cazinourile, incearca toate jocurile de noroc. Si cred ca, odata si odata, vor reusi sa castige mult. Din pacate, in realitate, lucrurile stau cu totul altfel. La jocuri de noroc nu se poate imbogati aproape nimeni. De castigat, castiga doar proprietarii de cazinouri, de jocuri mecanice… Iar jucatorul pierde tot mai mult. Intai isi pierde toti banii, apoi si prietenii, partenerul de viata etc. Este dependenta de jocuri de noroc.
Pericol
Unii sustin ca nimic nu e frumos daca nu traiesti periculos. Exista suficiente posibilitati: raliuri, saritura de la inaltime cu franghie sau cu coarda elastica (bungee-jumping), zborul cu avionul, cataratul si, din nefericire, circulatul in trafic cu viteza mare, ceea ce pune in mare pericol si vietile altor persoane, urmarile fiind, nu de putine ori, tragice. Toate din ce in ce mai mult raspandite. Persoana care cauta permanent pericolul, riscul, nu e sigur ca este neaparat si curajoasa. Uneori e cazul sa aflam ce ii determina pe unii sa-si riste mereu viata. Poate nu au pe cine sau ce sa regrete, poate nu au un tel adevarat in viata…
Munca
In engleza exista un cuvant foarte potrivit pentru cei care traiesc doar pentru munca: dependent de munca (workaholic). Asemenea persoane lucreaza tot timpul, mereu vor sa fie perfecte, iar „sarguinta” lor neobosita ii aduce pe colegi la disperare. Simptomele sunt: tot timpul si in mod exclusiv vorbesc doar despre munca lor, sunt in permanenta nelinistite in legatura cu munca lor, nu isi iau concediu niciodata, isi neglijeaza familia. Nu muncesc ca sa traiasca, ci traiesc ca sa munceasca. Rezultatul: nu termina nimic, pentru ca sunt tot timpul nemultumite de ce au facut, in permanenta sunt nervoase, nu au o viata personala.
Ce se poate face impotriva unor asemenea obiceiuri daunatoare, care duc la dependenta?
Primul si cel mai important pas este recunoasterea, de catre persoana in cauza, a faptului ca este robul patimii. Persoana respectiva poate fi ajutata de un specialist, dar cel mai mult poate sa se ajute singura. Un partener intelegator poate inlesni simptomele de renuntare. Cei care inving necazul impreuna se vor intelege bine intre ei. Daca insa dependenta se perpetueaza – si aici slabiciunea vointei subiectului joaca un rol hotarator – pasul cel mai important catre imbolnavire deja s-a facut (si inca nu ne-am referit mai sus la viciile amintite la inceput: consumul de alcool, fumatul, drogurile). In sprijinul dependentului, metode complementare de eficacitate majora sunt cele ce tin de artele martiale si de autoeducarea mentalului, evident, dupa o initiere prealabila.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii