Terapia cu lumina face parte din familia fototerapiilor ce folosesc surse de lumina, de intensitati si culori diferite, combinate si cu fotosensibilizatori spre a ingriji orice fel de afectiuni, mai ales cele legate de piele. Ea consta in expunerea zilnica la o lumina artificiala de culoare alba, de spectru larg, imitand-o pe cea a soarelui, pentru a trata in principal tulburarile asociate dereglarilor ceasului biologic intern, cum ar fi depresia sezoniera.
Principala utilizare a luminoterapiei, care este, de asemenea, si cea mai bine dovedita stiintific, este depresia sezoniera. Acest sindrom apare la apropierea iernii, pe masura ce lumina de afara incepe sa se diminueze. Acest lucru pare a avea un efect nefast asupra ceasului biologic intern la anumite persoane, iar originea acestui sindrom este necunoscuta. In tarile nordice 3 pana la 6% din populatie sufera de aceasta depresie si prezinta simptome, precum stare depresiva, oboseala cronica, o scadere a libidoului, o nevoie exagerata de somn, treziri dificile, crize de bulimie sau apetit exagerat de mare, mai ales pentru zahar si hidrati de carbon, paine, cartofi.
In Canada aproape 3% din populatie este afectata de depresia sezoniera. Se foloseste luminoterapia si pentru a lupta impotriva altor simptome asociate dereglarii ceasului biologic intern, cum ar fi tulburarile de somn si sindromul premenstrual, sau pentru a combate problemele atribuite decalajului orar sau a muncii in timpul noptii. Ea ar putea sa fie utila in anumite cazuri de depresie, ca cea de dupa nastere sau depresia nonsezoniera la persoanele in varsta.
Luminoterapia ar putea avea, de asemenea, si efecte preventive impotriva acelorasi probleme, mai ales pentru persoanele care, in fiecare an, resimt o usoara depresie hibernala sau pentru cele care lucreaza toata ziua fara a vedea lumina zilei, intr-un birou sau uzina. Intrand in organism prin intermediul ochilor, lumina joaca un rol fundamental in reglarea ritmurilor circadiene, adica a acelora care se impart in perioade de aproximativ 24 de ore somn-trezire, variatii ale temperaturii corpului, odihna, hormoni.
Aceste ritmuri, care sunt generate de catre ceasul nostru biologic intern, se numesc endogene. Unele dintre ele pot sa nu dureze exact 24 de ore si sa se sincronizeze cu indici ai mediului extern, cum ar fi lumina zilei, astfel incat sa-si pastreze ritmul corect. Lumina participa, deci, la reglarea constanta a ceasului nostru intern. Aceasta controleaza, de asemenea, si alte ritmuri biologice, mai mult sau mai putin lungi, cum ar fi declansarea menstruatiei la femei.
Daca ritmurile care sunt supuse ceasului nostru biologic nu mai sunt sincronizate cu ziua si noaptea, resimtim simptome deranjante. Exemplul cel mai clar este experienta cu decalajul orar care ne face sa dormitam timp de o zi pentru ca ritmurile noastre endogene sunt convinse ca este noapte.
In functie de semnalele trimise de ceasul biologic, organismul poate sa produca melatonina, hormon al somnului, dimineata si nu seara. In functie de caz, am putea sa ne reglam ceasul expunandu-ne la lumina, unul dintre indiciile cu cele mai puternice efecte asupra acestuia, intr-un anumit moment al zilei si astfel sa dam inainte sau inapoi ceasul intern. Pentru reglarea ceasului intern putem lua melatonina, la momentul potrivit. De altfel, atunci cand lumina intra in ochi, ea este transformata in semnale electrice care, trimise la creier, actioneaza asupra neurotransmitatorilor. Unul dintre acestia, numit serotonina, deseori numit hormon al fericirii, regleaza buna dispozitie si guverneaza asupra productiei de melatonina responsabila de ciclul somn-trezire.
Contribuie la tratarea depresiei. O sinteza care porneste de la o analiza a 20 de teste clinice, incluzand 620 de subiecti, a concluzionat ca luminoterapia are o eficacitate modesta, dar promitatoare in combaterea depresiei nonsezoniere. Autorii insista totusi asupra faptului ca testele clinice erau de scurta durata, ca au fost realizate pe putini subiecti si ca lipseau detaliile metodologice.
Publicata in urma cu cativa ani, o meta-analiza incluzand 20 de teste clinice, dintre care 3 se refereau la depresia non sezoniera, au relevat ca luminoterapia inducea o reducere a gravitatiei simptomelor la subiecti. Concluzii similare au fost avansate de catre alti autori ai unei sinteze sistematice, care avea ca obiectiv sa evalueze diferitele abordari in tratarea depresiei la persoanele in varsta. Un alt test clinic publicat in aceeasi perioada nu a observat efecte antidepresive superioare unui placebo la un grup de 81 de persoane in varsta. Luminoterapia ar putea sa fie o interventie terapeutica eficace pentru a diminua simptomele depresiei si ar putea fi folosita ca adjuvant al terapiei medicamentoase.
Faciliteaza somnul combatand insomnia, trezitul matinal precoce. Jucand un rol in reglarea ritmurilor circadiene, luminoterapia ar putea ajuta in usurarea somnului. Rezultatele unor teste clinice au demonstrat ca, in comparatie cu tratamentele placebo, sedintele de luminoterapie sunt mai eficiente pentru ameliorarea diferitelor probleme cu somnul: trezitul matinal precoce, insomnia initiala si sindromul somnului in faza tarzie, adica tendinta de a nu putea dormi decat foarte tarziu in noapte.
In ceea ce priveste simularea zorilor, un studiu realizat pe 77 de persoane, unde fiecare subiect avea control deplin, a concluzionat ca aceasta practica ar creste calitatea somnului. Cu toate acestea, rezultatele unui test clinic inclus intr-o sinteza sistematica indica faptul ca simularea zorilor nu a indus un efect benefic pe durata somnului in cazul a 13 subiecti ce sufereau de dementa. Alte cercetari vor fi necesare pentru a elucida prin ce mecanisme simularea zorilor ar putea influenta somnul.
Reduce simptomele depresive legate de sindromul premenstrual. O cercetare sistematica a reperat 4 teste clinice realizate pe 55 de subiecti, care au evaluat eficacitatea luminoterapiei impotriva simptomelor depresive legate de sindromul premenstrual. Cum aceste teste prezentau rezultate contradictorii, autorii au concluzionat ca nu exista momentan dovezi privind eficacitatea luminoterapiei in diminuarea depresiei legate de aceasta problema.
Contraindicatii. Se pare ca luminoterapia nu antreneaza daune oculare de scurta, medie sau lunga durata, cu toate acestea anumite precautii trebuie luate. Deoarece razele ultraviolete pot fi daunatoare pentru ochi, trebuie sa ne asiguram ca lampa nu emite UV sau ca are un filtru UV.
Pe de alta parte, chiar daca efectele secundare sunt mai degraba rare, posibilitate de dureri de cap, agitatie si insomnie, specialistii nu sfatuiesc acest tratament sa fie folosit de catre persoanele suferind de anumite probleme oculare, cataracta, retinita pigmentara, glaucom, cat si anumite boli ce afecteaza retina, de exemplu diabetul. De asemenea, persoanele ce folosesc medicamente cu efect fotosensibil, cum ar fi litiu, nu ar trebui sa recurga la luminoterapie.
Luminoterapia este contraindicata si in urmatoarele cazuri: leziuni ale retinei; psihoze maniac-depresive; anumite boli rare, precum porfiria, o boala provocata de unele tulburari în metabolismul pigmentului sangvin, caracterizata prin producerea excesiva de porfirine, care se elimina în cantitati mari prin urina.
De altfel, se pare ca anumite tratamente cresc sensibilitatea la lumina – a se vedea antibioticele, precum tetraciclina. Persoanele sensibile la lumina trebuie sa consulte un medic in prealabil.
Efectele secundare in luminoterapie sunt foarte rare, limitandu-se la dureri de cap si iritatii la nivelul ochilor. Reducerea intensitatii luminii indepartand aparatul duce cel mai adesea la disparitia acestor efecte. Daca persista, este recomandabil sa se consulte un medic.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii