In ultimii ani, pâinea, pastele fainoase, cartofii, legumele uscate – toate, continând amidon – au patruns cu destul de multa forta in alimentatia omului obisnuit, din considerente pe care nu le comentam aici. Numite si „zaharuri lente” (in opozitie cu „zaharurile rapide”, care patrund repede in sânge si duc la cresterea in timp scurt a glicemiei), alimentele amintite isi elibereaza caloriile pe parcursul mai multor ore. In consecinta, aparitia senzatiei de foame intârzie, evitându-se acele subite accese ce ne imping… spre frigider si, desigur, hipoglicemiile.
Totusi, feculentele – cum sunt numite alimentele bogate in amidon vegetal – nu au fost intotdeauna privite cu ochi buni; din diferite motive. Mult timp, dieteticienii si „specialistii” in cure pentru slabit au proclamat interdictia stricta asupra consumului de pâine, paste si cartofi, pentru cine dorea sa slabeasca si pentru diabetici, in particular. Sigur ca efectul a fost garantat. Numai ca studii efectuate in special in SUA au aratat clar ca persoanele care urmeaza „la sânge” un asemenea regim prezinta un risc ridicat de infarct miocardic. Pentru ca, private de glucide, acestea suplimenteaza, in compensatie, ratia de lipide, agresând astfel inima.
PAINEA: pe la sfârsitul veacului al 19-lea, in Franta se consumau peste 800 g de persoana, zilnic. Astazi, s-a ajuns la cealalta extrema: in medie, 170 g de pâine, fata de 240 g carne, cu o puternica disproportie intre sat si oras. Situatia se poate raporta si la România, pastrând anumite proportii si repere. In ce-i priveste pe francezi, nutritionistii si-au spus intotdeauna cuvântul, cu fermitate: dupa epoca interzicerii pâinii in schimbul pastrarii siluetei, au ajuns la concluzia ca nu pâinea ingrasa, ci ceea ce manânci o data cu ea. O mica restrictie se impune, caci pâinea absoarbe in parte caloriile, dar – pe de alta parte – ea limiteaza intrucâtva trecerea grasimilor in sânge. Concluzia ar fi ca 200 g de pâine pe zi ne-ar fi de-ajuns.
In chestiunea pâinii, dieteticienii mai remarca doua aspecte: 1 – credinta ca miezul este „mai caloric” decât coaja (fals – compozitia lor este identica, in ciuda hidratarii diferite); 2 – pesmetii nu sunt mai saraci in calorii, ci, dimpotriva, ei contin anumite grasimi, iar introducerea lor preferentiala in diete de slabit provine doar din… usurinta mai mare de a calcula cantitatea prescrisa zilnic. Prin urmare, incercati sa nu faceti excese, dar si sa nu eliminati pâinea din alimentatia cotidiana.
PASTELE FAINOASE, fabricate din faina de grâu, sunt mai bogate in proteine decât pâinea si constituie o sursa deloc neglijabila de glucide complexe, deci de „zaharuri lente”. In combinatie cu diverse sosuri (savuroase, dar „grele”), ajung sa cântareasca mult in dieta cotidiana. O singura precizare: taieteii reprezinta baza regimului alimentar al multor sportivi care depun efort fizic mare, pe durate indelungate.
CARTOFII reprezinta una dintre legumele cel mai des intâlnite in alimentatie. Ei sunt considerati o excelenta sursa de glucide, dar si – spre deosebire de alti furnizori de amidon – buni depozitari de vitamina C, de alte vitamine si de oligoelemente, indispensabile organismului. Aceasta, la un continut caloric de patru ori mai mic fata de cel al cerealelor sau al legumelor uscate. Exceptii exista insa si in acest caz – omniprezentele chips cu arome si cu sare, ca si cartofii prajiti serviti ca garnitura pentru fripturi – frecvent consumate, la toate vârstele, ceea ce ar putea sa reprezinte o atentionare serioasa, legata de viitorul potential al sanatatii noastre.
OREZUL câstiga teren si credibilitate, pornind de la o apreciere mai degraba anecdotica. Prima – chinezii sunt mai slabi; a doua – ei consuma orez la fiecare masa; in concluzie – orezul ajuta la pastrarea siluetei. Si lucrul e cât se poate de adevarat, ceea ce recomanda consumarea mâncarurilor pe baza de orez, nu neaparat pentru slabit, ci datorita calitatilor complexe ale acestuia. El este nu doar hranitor si sanatos, ci si detoxifiant, daca se consuma in fiecare dimineata câte doua linguri, crud (poate fi macinat), pus la inmuiat in apa, cu 10-12 ore inainte.
LEGUMELE USCATE, in a caror categorie sunt incluse fasolea alba, lintea, mazarea, soia, contin proteine indispensabile organismului uman (se gasesc, de exemplu, mai multe in linte, decât in carne), glucide complexe si o mare cantitate de fibre. Acestea din urma nu au valoare nutritiva, in schimb, marindu-si volumul prin absorbtia lichidelor, dilata bolul alimentar si accelereaza tranzitul intestinal, ajutând la eliminarea constipatiei – un inamic extrem de periculos al sanatatii, intrucât poate provoca frecvent cancerul colonului. Este un detaliu foarte important, legat de dieta zilnica, daca stim sa o asezam alaturi de ideea de sanatate. De mentionat ca fibre se gasesc, in cantitate mai redusa, si in caisele deshidratate, in migdale si in cereale.
ADRIAN-NICOLAE POPESCU
Comentarii