Defectiunea lui Philip Agee
În anul 1969 face vâlvã publicarea în occident a unei cãrti scrise de Philip Agee, fost ofiter C.I.
Defectiunea lui Philip Agee
În anul 1969 face vâlvã publicarea în occident a unei cãrti scrise de Philip Agee, fost ofiter C.I.A. În lucrarea respectivã, sfidând orice deontologie profesionalã si prevederile legilor, el dezvãluie adresele si functiile unui numãr impresionant de agenti C.I.A. (circa 1000). Dezvãluirile sale sunt reluate de presa din Franta, Grecia si alte state europene. Astfel, de pildã este publicatã în presa francezã lista celor 32 agenti C.I.A. aflati la post la Paris. În acest mod, situatia lor este compromisã. Despre interventia C.I.A. în evolutia situatiei din Chile, Agee pretinde cã agentia a actionat în asa mod încât sã se creeze grave lipsuri alimentare pentru a înfometa populatia care sã se revolte împotriva lui Allende.
Referitor la motivarea gestului sãu Philip Agee mentioneazã: „Când am intrat în C.I.A. credeam în necesitatea existentei acestei institutii. Dupã 12 ani de activitate în slujba agentiei, am înteles, în cele din urmã, câtã suferintã cauza ea, cã milioane de oameni din întreaga lume au murit sau au avut de suferit de pe urma actiunilor întreprinse de C.I.A. sau de institutiile pe care ea le sustine”. În jurnalul activitãtii sale, Agee afirmã cã primul lucru pe care-l învatã viitorul ofiter al spionajului american nu este meseria informatiilor ci aceea a actiunii – lupta corp la corp, dezarmarea si uciderea unui adversar. Apoi, este deprinsã arta infiltrãrii în miscãrile de tineret si sindicale, precum si tehnica propagandei subversive. Urmeazã, în ordine, regulile de cooperare cu serviciile strãine de la care trebuie sã se obtinã, dacã se poate, totul, dând cât mai putin sau chiar nimic. Philip Agee se referã în lucrarea sa la comploturile si loviturile de stat din Iran, Sudan, Siria, Guatemala, Ecuador, Guyana, Zair, Ghana, Nicaragua, Panama, Haiti, Grecia, Chile, Republica Dominicanã, precum si la problema cubanezã.
Ocuparea ambasadei americane din Teheran
La 4 noiembrie 1979, militanti islamici au ocupat Ambasada S.U.A. la Teheran. Cu acest prilej au fost retinuti 69 de functionari: diplomati si agenti ai C.I.A. iar ambasada a fost ocupatã mai mult de un an de zile. Cu putin timp înaintea atacãrii ambasadei, ofiterii C.I.A. au reusit sã distrugã un însemnat volum de documente secrete. Altele au rãmas însã intacte. Toate documentele gãsite, inclusiv cele distruse dar reconstituite de iranieni au fost publicate în 50 de volume. Astfel, devin publice o serie de date si probleme de cel mai mare interes pentru iranieni. Între acestea: Lista completã a agentilor iranieni care au lucrat pentru serviciile de informatii ale armatei americane (D.I.A.). Se crede cã toti acestia au fost ulterior arestati si executati. Mai multe rapoarte strict secrete despre diverse operatiuni initiate si desfãsurate în regiune. Unul dintre acestea clasificat „NOFORN” (a nu fi dezvãluit niciodatã nici unui strãin) analiza în detaliu situatia comunitãtii informative israeliene. Iranienii au pus astfel mâna pe lista principalelor obiective urmãrite de D.I.A. în lume si iau cunostintã despre unele operatiuni ale C.I.A. pe teritoriul lor. Pagubele înregistrate sunt greu de evaluat.
Jocul operativ: Vitali Yurcenco
Vitali Yurcenco, ofiter K.G.B., la începutul lunii august 1985 s-a predat C.I.A. Yurcenco a detinut mai multe functii: 1968-1972 consilier (în realitate ofiter de contrainformatii militare) la Alexandria (Egipt); 1972-1975 ofiter de contrainformatii la ambasada sovieticã din Washington (ani de mare succes, în care penetreazã N.S.A., prin recrutarea lui Ronald Pelton); ulterior, el este seful Directiei K a Directoratului I General al K.G.B. Cu ocazia misiunii în Italia (iulie 1985) se prezintã la Ambasada S.U.A. de la Roma si cere azil politic. În perioada 2 august – 2 noiembrie 1985 se aflã la dispozitia C.I.A. Pentru a-si demonstra buna sa credintã, el oferã americanilor mai multe informatii importante: denuntã doi agenti K.G.B. în S.U.A.: Ronald Pelton si Edward Howard (care îsi consumaserã posibilitãtile pentru K.G.B.). La initiativa C.I.A. presa americanã mediatizeazã cazul si nu ezitã sã evidentieze succesul reputat. Vitali Yurcenco este considerat a fi omul numãrul 5 în ierarhia K.G.B.-ului. Sunt asteptate dezvãluiri spectaculoase. William Casey, directorul C.I.A. îl invitã sã dejuneze cu el! Chiar si cei care-i asigurã paza în Washington, în timpul deplasãrilor în oras sunt curtenitori. Vitali Yurcenco foloseste însã ocazia unei întâlniri la un local pentru a scãpa de sub supravegherea agentului C.I.A. care-l însotea si se prezintã la ambasada sovieticã. În conferinta de presã care a urmat (4 nov. 1985) el va declara cã a fost rãpit la Roma si transportat în stare de inconstientã, în S.U.A., unde a fost drogat si cercetat. În cea de-a doua conferintã la Moscova, el apare drept veritabil martir al diplomatiei internationale.
Cazul Yurcenco a fost valorificat apoi de sovietici, pentru a ridiculiza C.I.A., capacitatea si mijloacele sale, lipsa de vigilentã si stângãciile comise, conducerea agentiei dar si administratia Reagan.
Manastirea Crasna (Gorj)
Aflata la circa 30 de kilometri de Târgu Jiu si la circa...
Comentarii