Biserica din Bârsa

    
     Aflat pe dealurile Salajului, satul Bârsa îsi sporeste pitorescul prin existenta bisericii Sfântul Gheorghe, o biserica de lemn ca aproape toate din aceasta parte a tarii.    
     Temelia constructiei este asezata direct pe pamânt, pentru a putea fi usor mutata în caz de nevoie.
    
     Aflat pe dealurile Salajului, satul Bârsa îsi sporeste pitorescul prin existenta bisericii Sfântul Gheorghe, o biserica de lemn ca aproape toate din aceasta parte a tarii.    
     Temelia constructiei este asezata direct pe pamânt, pentru a putea fi usor mutata în caz de nevoie. Biserica are un plan dreptunghiular cu absida decrosata, cu cinci laturi, un tavan drept pe pronaos, o bolta semicilindrica pe naos si una asemanatoare pe altar. Prispa subliniaza ideea de odihna si de popas, foarte raspândita în secolul al XVIII-lea, si formeaza un patrat în jurul altarului. Pe latura de sud a absidei se afla ferestruica de forma unui trifoi cu patru foi, având o deschidere de 11 cm. Intrarea în biserica se face printr-un portal decorat cu un chenar „frânghie” si un altul cu romburi duble, unite prin rozete.    
     Pictura a fost grav afectata de trecerea timpului si de influenta nefasta a ploilor, fiind aproape stearsa. Se pastreaza înca scenele din viata lui Hristos, zugravite pe bolta pronaosului, delimitate prin chenare cu motive florale în culori vii: rosu, albastru si verde. Alaturi de acestea exista si alte scene iconografice ca „Mutarea lui Enoch” iar chipurile Sfintilor Împarati Constantin si Elena strajuiesc usa altarului. O inscriptie mentioneaza numele pictorului si data împodobirii bisericii. „Aceasta sfânta biserica s-au zugravit supt stapânirea parohului Simeon Pop, cu toata stradania ficuratorului Oniga Onut, cu ajutorul Domnului Miclea Pal, anul 1838 iunie 29. Mâna lui Ioan Prodan zidarul”. Inscriptia de ridicarea bisericii s-a pierdut în timp, dar vechimea ei a fost stabilita prin elementele de constructie si decorative. Astfel înaltarea ei a fost fixata la sfârsitul secolului al XVII-lea si începutul celui de al XVIII-lea, conscriptiunea anilor 1760-1762 mentionând-o ca fiind ortodoxa cu 44 de familii.    
     Biserica a conservat un numar de icoane de mare valoare cum sunt cele din secolul al XVIII-lea: Arhanghelul Mihail si Deisis, sau cele împaratesti si friza cu Apostolii realizate de Ioan Prodan. De asemenea, aici sunt pastrate si o serie de carti vechi printre care un Octoih tiparit la Bucuresti în 1730, un Apostol, Buzau 1743, Cazanii, Râmnic 1748.