Orasul Barcelona, vestit in intreaga lume pentru splendorile sale arhitectonice este legat, in general, de numele marelui artist care a fost Antonio Gaudí. Parcul Gúell, Casa Mila si, mai ales, celebra biserica „Sagrada Familia” sunt adevarate simboluri ale orasului.
Pe langa aceste adevarate comori, nu foarte vechi la scara istorica, ridicate cu un veac sau ceva mai mult in urma, existau si altele mult mai „batrane” ancorate puternic in credinta si traditia tarii. Una dintre acestea este, fara indoiala Catedrala Gotica „La Seu”, aflata in centrul orasului. Este inchinata Sfintei Eulalia, cea care patroneaza locul. Numele ei intreg, original este „Catedrala Sfintei Cruci si a Sfintei Eulalia”. Este cunoscuta insa sub denumirea „La Seu”, datorita statutului ei de scaun al diocezei.
Pe locul actualului asezamant, inca din anul 343, in timpul Imperiului Roman, a fost construita o basilica, locas care in anul 986 a fost distrus de mauri. Ulterior, in-tre 1046-1058 a fost ridicata Catedrala Romana urmata in 1257-1268 de Capela Sfintei Lucia, incorporata manastirii de alaturi.
Constructia actualei Catedrale a inceput in 1298 in timpul domniei regelui Jaime al II-lea, cunoscut sub numele „Cel Drept”. Lucrarile au impus demolarea vechiului asezamant cu exceptia Capelei Sfanta Lucia.
Numele „Sfanta Eulalia” a fost adaugat locasului cu mult timp inainte, in 877, dupa descoperirea mormantului acesteia. Potrivit legendelor, Sfanta a fost o copila martirizata de romani, pentru credinta ei. Se spune ca arestata de prigonitori in mijlocul verii, a fost expusa goala in piata publica, pentru a fi supusa batjocurii. La rugaciunile ei fierbinti, o ninsoare a coborat din cer si i-a invaluit trupul, ferind-o de rusine. Furiosi, prigonitorii au inchis-o intr-un butoi in care au infipt cateva cutite si l-au rostogolit pe strada. Trupul ei este ingropat astazi in cripta Catedralei si constituie un important loc de pelerinaj.
Constructia impunatorului asezamant a durat secole in sir din cauza razboaielor si a ciumei care a lovit orasul in cateva randuri. Corpul principal a fost terminat abia in 1460, fatada gotica in 1889 iar turnul central abia in 1913, ultimele doua fiind realizate dupa proiectul din 1408 al arhitectului francez Charles Galter. Biserica are dimensiuni impresionante. Lungimea ei este de 93 metri, latimea de 40 metri iar turnurile cu ceas, construite intre 1386- 1393, depasesc inaltimea de 50 de metri. Turnul central are 70 metri si in interior exista un lift care duce pe acoperis. Are 28 capele laterale, un cor spectaculos si o cripta in care se gaseste sarcofagul Sfintei Eulalia. Capelele au fost pictate de Gueran Gener, Lluis Borrassa, Bernat Martorell si alti artisti de seama ai tarii.
In naosul central apar cateva lucrari semnificative. Este vorba de cele care ii reprezinta pe: „Iisus rastignit intre Fecioara Maria si Sfantul Ioan, cu simbolurile Soarelui si a Lunii”, „Sfanta Eulalia cu blazonul Biancai de Napoli, sotia lui Jaime al II-lea”, „Sfanta Fecioara primind Buna Vestire de la Arhanghelul Gabriel”, „Tatal Ceresc inconjurat de ingeri” sculptat de Pere Joan in 1418”.
Catedrala prezinta numeroase vitralii, continand pe langa motivele religioase blazoane ale familiilor regale sau ale orasului, decoratii geometrice, ingeri sau imagini florale, cele mai multe sub forma de trifoi. Vitraliile importante sunt atat gotice cat si moderne, fiecare dintre ele fiind impartit in trei casete, cea centrala prezentand un personaj principal. Orga, construita intre 1537-1539 este impodobita cu lucrari in lemn realizate de Pedro Pablo Serafim. In apropierea imediata a Catedralei se afla o manastire din secolul al XIV-lea cu un mic muzeu care contine obiecte liturgice.
IRINA STOICA
Comentarii