Marc Zakharovich Chagall s-a nascut în Vitebsk (teritoriul Belarus), în anul 1887, într-o familie evreiasca. Acest pionier al modernismului în arta europeana a trait 97 de ani, decedând în 1985. Pentru a întelege spiritul artei lui Chagall, îl citam pe criticul Michael J. Lewis: „Chagall a fost ultimul supravietuitor al primei generatii de modernisti si a fost respectat si pentru ca a fost un proeminent artist evreu”. Iar Marc Chagall însusi spunea despre opera sa ca este „…ca un vis al umanitatii, nu al lui personal”. De altfel, personalitatea acestui maestru al modernismului se regaseste si în importante lucrari publice precum bolta Operei din Paris (pictata la cererea lui André Malraux, ministru al culturii), vitraliile catedralelor din Reims si Metz si ferestrele pictate din sediul ONU.
Numele sau la nastere a fost Moishe Segal si a fost primul baiat al familiei din cei noua copii. Saracia era foarte crunta în acea regiune, dar Marc a facut scoala si a citit Biblia în ebraica. Pe vremea aceea, copiii evrei nu erau primiti la liceu si viitorul maestru a învatat cu greu, mai ales ca-i spusese mamei ca vrea sa devina pictor. Este primit în cele din urma la un atelier fotografic si urmeaza cursuri particulare de pictura. Îsi continua studiile la Academia de arte frumoase din Sankt Petersburg, apoi pleaca în Franta.
Atmosfera boema a intelectualitatii pariziene si mai ales a cartierului Montparnasse (unde a locuit o perioada) îl inspira si-l entuziasmeaza. Cu sprijinul amicilor, reuseste sa expuna lucrari la Salonul de toamna din 1912. Expune si la Berlin, dar razboiul îl prinde în Rusia. Se împrieteneste cu Maiakovski si Esenin si picteaza foarte mult inspirându-se din spiritualitatea culturii evreiesti. În 1919 inaugureaza o scoala de arte frumoase în orasul natal, dar intra în conflict cu un lider local al miscarii avangardiste. Se decide sa emigreze si ajunge în cele din urma în Franta.
Lucrarile lui Chagall, care descopera cu pregnanta esenta cubismului, simbolismului si fovismului, fara sa se înregimenteze în vreun curent anume si promovând modernitatea, sunt din ce în ce mai apreciate, inclusiv la New York. Din pacate, venirea lui Hitler la putere si legile de persecutie a evreilor îl obliga sa se mute în sudul Frantei. Campania furibunda a nazistilor împotriva artei moderne si a tot ceea ce era creat de „straini” a determinat fortele directionate de Goebbels sa distruga mii de opere de arta considerate „degenerate” si „neîntelese de poporul patriotic german”. În cele din urma, Chagall realizeaza pericolul de moarte reprezentat de guvernul de la Vichy si pleaca în SUA (1941). Dupa razboi, maestrul, bine primit de intelectualitatea americana, se întoarce în Franta si se casatoreste cu Vava Brodski, în 1952.
Operele sale sunt pretuite din ce în ce mai mult si Chagall se ocupa, pe lânga pictura, si de sculptura, ceramica si litografie. Lucrarile sale, având un colorit si un stil modernist inconfundabil, sunt rodul imaginatiei unui visator bun cunoscator al traditiilor iudaice si al folclorului rus. Dupa moartea lui Henri Matisse (1954), Picasso spunea: „Chagall a ramas singurul pictor care întelege ceea ce este cu adevarat culoarea”.
Una dintre cele mai prestigioase lucrari ale sale este pictura pe sticla de la sinagoga asociata cu University Hadassah Medical Center din Ierusalim.
PAUL IOAN
Comentarii