Aflata in satul Stanesti-Lunca din comuna Lungesti, judetul Vâlcea, Manastirea Mamu, ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu, constituie un ansamblu alcatuit din biserica „Sfântul Nicolae”, biserica bolnita din lemn „Sfânta Treime”, ruinele unor chilii si zidul de incinta de la sfârsitul secolului al XVII-lea. Nu exista prea multe date despre inceputurile manastirii, dar satul este atestat documentar in 1437, când mosia Mamul apartinea boierilor Flutas, Coica, Novac si Stratimir.
Mai târziu devine proprietatea lui Constantin Brâncoveanu si mama sa, jupâneasa Stanca, sotia lui Papa Brâncoveanu, ridica pe locul unei foste ctitorii o biserica din lemn, in memoria sotului ei, ucis in 1655 in rascoala seimenilor. In 1695 domnitorul viziteaza satul si hotaraste inlocuirea bisericii de lemn cu una de zid. Locasul este construit in 1696 si in 1699 este terminata pictura, executata de renumitii pictori ai vremii Pârvu Mutu si Marin. Manastirea este inzestrata de domnitor cu numeroase odoare si mosii, fiind construite si corpurile de chilii.
Intre 1842-1843, stareta manastirii, Maica Meletina, reface din lemn turla cazuta in urma unui cutremur. Totodata hotaraste restaurarea picturii si valoroasa fresca este acoperita de o lucrare in tempera, realizata de ieromonahul Ghermano si ucenicii sai Popa Constantin zugravul si Gheorghe Balaceanu zugravul. In 1873, in urma Secularizarii, manastirea este desfiintata si devine biserica de mir, iar maicile sunt mutate la Manastirea Horezu.
In 1910 biserica este restaurata in vederea reinfiintarii manastirii. Cu acest prilej este curatata fresca, punându-se in lumina valoroasa lucrare brâncoveneasca. In 1932 locasul redevine manastire de calugarite, care insa este din nou desfiintata in 1960, in urma decretului din 1959 si transformata intr-un azil de batrâni si bolnavi cu deficiente mintale. Dupa 1989 biserica este supusa unor serioase reparatii si din 2004 este restaurata vechea fresca de pictorii Gina Barnovschi si Calin Bârzu. In anul 2007 sosesc aici trei calugarite de la Manastirea Clocociov, incepând munca pentru desfasurarea activitatii monahale, care se reia dupa 2009, când azilul este mutat.
Biserica Sfântul Nicolae nu a suferit modificari de-a lungul anilor. Este de forma treflata, are lungimea de 20 de metri si latimea de 7 metri. Deasupra naosului are o turla poligonala luminata de ferestre, asezata pe un soclu patrat. Tot patrata este si clopotnita asezata deasupra pridvorului deschis, clopotnita in care se afla si cele doua clopote care au batut in 1696. Peretii, albi in exterior, sunt strapunsi de ferestre si decorati cu ocnite.
Manastirea detine multe obiecte de pereti, printre care icoane din secolul al XIX-lea, un policandru de alama din 1842, un disc de argint, iar pe lânga sfântul locas functioneaza un atelier de pictura.
IRINA STOICA
Comentarii