Strâns legata de descoperirile geografice, cartografia se sprijina în acelasi timp pe matematica, pe astronomie, pe fizica si, în mod deosebit, pe evolutia conceptiei filozofice despre Univers.
Arta de a întocmi harti este foarte veche precedând, dupa anumiti cercetatori, aparitia scrierii.
Strâns legata de descoperirile geografice, cartografia se sprijina în acelasi timp pe matematica, pe astronomie, pe fizica si, în mod deosebit, pe evolutia conceptiei filozofice despre Univers.
Arta de a întocmi harti este foarte veche precedând, dupa anumiti cercetatori, aparitia scrierii. Aceste harti stravechi au o valoare pur documentara, principiile cartografice si ale proiectiei fiind mentionate abia în antichitate. Traditia atribuie alcatuirea primei harti lui Alexandru cel Mare. Evul mediu a aruncat aceasta stiinta sau arta într-un con de umbra, de unde a fost scoasa abia în timpul Renasterii sub influenta marilor calatorii si a marilor descoperiri geografice. Atlasul catalan din 1375 si cele trei harti ramase de pe urma calatoriilor lui Cristofor Columb constituiau documente de referinta în aceasta problema.
La începutul secolului trecut, în 1929, istoricul turc Halil Eren Eldem face o descoperire senzationala. În biblioteca palatului Topkapi din Istanbul, gaseste un fragment de planiglob pe un pergament din piele de gazela. Harta continea semnele specifice folosite de italieni si portughezi în ghidurile navigatiei, era lucrata în noua culori cu parti aurite si era de asemenea împodobita cu figuri de plante, animale, nave, personaje alegorice. Autorul era un comandant de flota, amiralul Piri Reis, care se iscalise mentionându-si predecesorii, „fiul lui Hagi Mehmet si nepotul lui Kemal Reis” si adaugase locul si data aparitiei hartii: orasul Gelibolu din Dardanele, luna muharem, anul 919 hegira mahomedana, adica perioada 9 martie – 7 aprilie 1513. Ceea ce a stârnit emotii si controverse în rândurile cercetatorilor era faptul ca tarmurile rasaritene ale Lumii Noi sunt redate mult mai fidel decât în hartile aparute pâna la acea data în Apusul Europei. Erich von Däniken, cunoscut pentru teoriile sale îndraznete a presupus o interventie a extraterestrilor care, „dupa ce luasera startul înaltându-se probabil deasupra orasului Cairo ar fi oferit oamenilor o fotografie pe care o luasera din Cosmos”. În cartea sa „Banuiala unei umbre”, Ludik Soncek presupune la rândul sau ca Piri Reis cunoscuse o harta a lui Cristofor Columb sau, în cel mai rau caz avusese date precise despre aceasta de la un sclav al unchiului sau, amiralul Kemal. Sclavul luase parte la toate cele trei calatorii ale lui Cristofor Columb si harta apartinuse de fapt unchiului care o transmisese nepotului. Horia Matei ia în considerare aceasta posibilitate avansând însa si alte ipoteze cum ar fi aceea ca harta lui Piri Reis putea fi o copie a hartii lui Columb sau chiar originalul, care fusese trimis în 1498 din insula Espagñola în Spania, episcopului Juan Rodrigo da Fonseca, presedintele Consiliului Indiilor. Probabil harta nu a ajuns niciodata la destinatie, nava fiind capturata de piratii care misunau pe coastele Spaniei. O alta ipoteza revine asupra faptului ca Piri Reis avea harta de la unchiul sau Kemal, care, în 1501, ar fi jefuit lânga Valencia sapte nave spaniole care se întorceau încarcate din Indii.
Toate aceste date pot fi legate unele de altele iar profesorul Paul Kahle de la Universitatea din Bonn sustine doar ca harta lui Piri Reis permite reconstituirea hartii lui Cristofor Columb al carei original s-a pierdut, exemplarul de la Biblioteca Nationala din Paris fiind doar o reproducere sumara a acestuia.
Biserica Domneasca din Ploiesti
Biserica Domneasca din municipiul Ploiesti, cu hramul Sfintii Apostoli Petru si Pavel,...
Comentarii