Inaltat pe malurile Vâltavei, in podisul Boemiei, orasul Praga nu este doar capitala Cehiei, ci si un loc incarcat de istorie si traditii. Plin de monumente, simboluri ale unei culturi impresionante si al unui rafinament subtil, orasul a fost denumit de cei care au ajuns aici „Praga cea de aur”. Din multimea monumentelor, castele si biserici, poduri si statui, muzee si parcuri, vestitul ceas si la fel de vestitele biblioteci, câteva manastiri sunt considerate adevarate minuni ale umanitatii.
Printre acestea trebuie amintita manastirea Loreta, aflata la 10 minute de mers pe jos de la Castelul din Praga. Numele acesteia a fost dat dupa orasul Loreto din Italia in care, spune legenda, in secolul al XIII-lea a fost adusa din Palestina, Sfânta Fecioara purtata de ingeri. Maica Domnului a fost mutata aici cu tot cu casa in care a primit Buna Vestire, transformata mai târziu in biserica.
In 1291 când turcii au ocupat Ierusalimul, ingerii ar fi mutat casa in Tersatto, in fosta Iugoslavie, pentru a o proteja de interventiile pagâne nedorite. Noul adapost a fost gasit necorespunzator si casa a fost mutata de inca trei ori pâna când a juns la Loreto, socotit locul corespunzator pentru cinstirea relicvei. Dupa cum se spune, in Boemia si Moravia exista aproape 50 de copii ale acestei case.
Istoria locului sfânt a fost dezvaluita in 1296 unui credincios caruia Sfânta Fecioara i s-a aratat in vis, povestindu-i cum s-au petrecut lucrurile. S-au facut verificari la Nazaret si s-a gasit fundatia casei mutate la Loreto, dimensiunile si forma acestora corespunzând perfect celor ale noului asezamânt aparut in mod miraculos.
Povestea atrage multimea credinciosilor, dar si cea a iubitorilor de arta, care sunt incântati de arhitectura deosebita si bogatia tezaurului de obiecte religioase. La inceput a fost in Praga o singura capela pentru a carei constructie s-au adus o grinda si câteva caramizi de la casa din Loreto. In timpul Contrareformei, dupa ce romano-catolicii i-au infrânt pe protestantii din Boemia in 1620, Loreto a fost locul ales pentru recatolicizarea tarii. Au fost inaltate o multime de sanctuare care au alcatuit un tot unitar inconjurând Sfânta Capela.
Fatada sanctuarului a fost realizata intr-o maniera care o situeaza printre cele mai frumoase constructii de acest fel din intreaga tara. Lucrarile au inceput in 1721 si intrarea principala a fost impodobita cu chipuri de sfinti si blazoanele puternicilor zilei. Statuile ii infatiseaza pe sfintii apostoli Marcu, Matei, Luca si Ioan, carora li se adauga Sfânta Ana, mama Sfintei Fecioare.
Ceasul, montat in 1690, dupa alte surse in 1694 este celebru pentru cele 27 de clopote ale sale, cu un mecanism bazat pe un cilindru cu pini. Aceste clopote suna la fiecare ora in onoarea Sfintei Fecioare. Sfânta capela, aflata in curtea interioara, a fost completata in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Este inconjurata de porticuri decorate cu imagini reprezentând episoade din viata Maicii Domnului, a legendei Sfintei Case si a altora din Vechiul Testament.
In interior, pe lânga frescele pictate de F. Kunz, un pictor din Mala Strana, pot fi admirate un altar impodobit cu argint, o statuie de lemn a Fecioarei si alte obiecte, tot de argint, cântarind impreuna 50 de kilograme. De cealalta parte a capelei sunt doua fântâni din secolul al XVIII-lea impodobite cu imagini reprezentând „Adormirea Maicii Domnului” si „Ridicarea ei la Ceruri”.
Tot in curtea interioara, a carei splendida infatisare dateaza din secolul al XVIII-lea se afla Biserica Nasterii cu minunate ornamente si statui baroc, o adevarata revarsare de arta si credinta profunda.
IRINA STOICA
Comentarii