Cand se vorbeste despre Renasterea germana, numele lui Lucas Cranach cel Batran este un cap de afis. Acest maestru influentat de clasicii italieni si de Durer si-a ascuns numele de familie, istoria picturii retinand numele localitatii unde s-a nascut – Kronach (Bavaria). Aceasta atitudine a preluat-o de la tatal sau, pictor remarcat, care semna Hans Maler, adica "Hans Pictorul". Ca si multi alti pictori cu reputatie in randul nobilimii si a clerului, Lucas Cranach cel Batran a avut sansa de a fi protejat de un mecena. In cazul sau a fost vorba despre printul-elector Friedrich III. Afirmarea definitiva a maestrului s-a produs la Viena (anul 1500), dupa realizarea capodoperei "Plangerea de sub Cruce", finalizata in 1503.
Lucas Cranach cel Batran (1472-1553) a fost unul dintre maestrii germani care a avut "ghinionul" de a fi contemporan cu Albrecht Durer si Hans Holbein cel Tanar, fapt care nu a permis operei sale sa straluceasca asa cum merita – mai ales in privinta gravurilor in lemn si cupru. A primit titlul de "pictor ducalis" din 1504, cand avea 32 de ani. Desi Cranach se afla in mare competitie cu Durer pentru realizarea de piese de altar si decoratiuni interioare in imobile seculare, Cranach este desemnat pictor regal la Curtea Olandei. Mai mult, onoarea de care se bucura este augmentata de logo-ul care i s-a acordat: un sarpe inaripat alaturat initialelor sale, pe toate operele desavarsite in acea conjunctura.
Valtoarea Reformei protestante il prinde pe Cranach in mijlocul ei si pictorul incepe sa se specializeze in arta portretului – categorie in care se manifesta fara nici o tendinta de idealizare a personajelor. Printre numeroasele portrete memorabile ale sale se afla si membrii familiei lui Martin Luther. Cu toate acestea, maestrul continua sa fie influentat de pictorii italieni, mai ales in privinta folosirii tehnicii clar-obscurului.
Una din operele care avea sa dezvaluie nuantele ludice ale temelor laice ale lui Cranach este "Fantana tineretii", realizata in ultima parte a vietii (1546). Este o compozitie speciala, in care, de la distanta, se observa tineri si tinere care se scalda intr-un fel de piscina prevazuta in mijloc cu fantana arteziana. A fost o concesie pe care pictorul a facut-o unui mit al tineretii vesnice, adus de conchistadori din Lumea Noua, si care demonstreaza deschiderea lui Cranach catre subiecte considerate pe atunci de importanta minora.
Prima infatisare a lui Venus nuda intr-o opera de mare valoare este doar una dintre ideile magistrale ale artistului german. Caci in "Judecata lui Paris" descoperim si celebrul grup al celor trei Gratii, preluat de mai multi renascentisti celebri si dus la "perfectiune" datorita eceptionalei lucrari baroce a lui Rubens. Pe de alta parte, modul in care Cranach a figurat-o pe Venus contrasteaza cu celelalte nuduri cu teme mitologice ale sale. Femeile din "Nimfa odihnindu-se" si "Milostivenia" nu mai poarta un mesaj erotic atat de bine conturat precum Venus; trupul lor plapand parca nu s-a maturizat sau poate ca sugereaza femeia care traieste sub constrangeri religioase ferme. Oricum, pozitiile acestora reprezinta opere de pionierat pentru generatiile viitoare de maestri care au abordat nudul feminin in prim-plan… Unul dintre cei trei fii ai lui Cranach, Lucas, a continuat unele opere ale tatalui creand confuzie printre istorici.
PAUL IOAN
Comentarii