1. Manastirea Hodos-Bodrog
Manastirea Hodos-Bodrog din judetul Arad se afla în satul Bodrog Vechi comuna Felnac si este mentionata documentar la începutul secolului XII (1135), atestata chiar la 1177.
1. Manastirea Hodos-Bodrog
Manastirea Hodos-Bodrog din judetul Arad se afla în satul Bodrog Vechi comuna Felnac si este mentionata documentar la începutul secolului XII (1135), atestata chiar la 1177. Considerata cel mai vechi locas de acest fel de pe teritoriul României are initial hramul Intrarea în Biserica a Maicii Domnului.
Aici exista înca din secolul al XI-lea o mica sihastrie de calugari si se pare ca în padurile de pe ambele maluri ale Muresului traiau o multime de calugari, unii veniti din sudul Banatului si altii de prin partea locului. Initial, acestia au înaltat o biserica de lemn, pe locul careia, în secolul al XIV-lea, a fost ridicata una de zid. Aceasta se transforma într-o manastire cu viata lunga si capata hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Noua biserica a suferit numeroase modificari importante si restaurari (în 1766, 1803, 1902-1907).
Este o constructie în care predomina stilul baroc emanând eleganta si sobrietate. Interiorul pastreaza înca pictura murala din 1766, ceea ce confera o mai mare valoare locasului. De fapt, manastirea contine o bogata colectie de icoane din secolele XV-XVIII si diferite piese muzeistice, printre care o serie de obiecte de argint si un numar important de manuscrise si carti vechi.
De-a lungul veacurilor Manastirea Hodos-Bodrog a fost locuita de calugari români si sârbi, fiind un timp sub jurisdictia mitropoliei din Carlovit. O parte dintre sihastri erau calugari misionari care nu veneau aici decât noaptea sau de sarbatori. În restul timpului ei întretineau flacara credintei ortodoxe pe ambele maluri ale Muresului. De fapt, situata la limita între Biserica de Rasarit si cea de Apus ea a avut un rol de rezistenta si de aparare a ortodoxiei.
2. De unde aflase Piri Reis despre America?
La vremea respectiva, hartile maritime erau secrete si, mai ales cele care reprezentau tarmurile recent descoperite erau o prada apreciata. Piri Reis se consultase de multe ori si cu fostul însotitor al lui Magellan, Antonio Pigafeta, care trecuse la islamism si petrecuse ultimii ani din viata la Istanbul, în calitate de consilier. Amiralul era constient de valoarea hartii sale, recunoscând ca s-ar fi folosit de o harta a „necredinciosului Colon Bo” care nu trebuie neaparat identificat cu Cristofor Columb.
Cercetatorul turc Ibrahim Hakki nu exclude nici ipoteza ca, în 1484 Columb sa fi venit la Istanbul si sa-si fi oferit serviciile lui Baiazid al II-lea, dupa esecurile suferite la Lisabona. Un alt cronicar Evliya Celebi noteaza ca un anume Colon i-ar fi cerut sultanului nave pentru a descoperi un nou continent si l-ar fi însotit în expeditia împotriva lui Stefan cel Mare pâna la Chilia sau Cetatea Alba.
Cu toate acestea daca Piri Reis l-ar fi cunoscut pe Columb ar fi mentionat faptul macar în una din lucrarile sale iar acesta nu-i putea oferi în 1484 detaliile asupra unui tinut pe are îl va atinge abia în 1492.
Se stie ca pe hartile lor cartografii transcriau si tinuturi ipotetice, dar de multe ori acestea reprezentau o dorinta ascunsa. Piri Reis reproduce pe harta sa continentul sud-american atât cât se cunostea pâna atunci. In reprezentarea acesteia se poate sa fi facut uz intentionat de documente portugheze false care incercau sa ascunda faptul ca America de Sud nu mai facea de mult parte din jumatatea lumii ocupata de portughezi.
Surprinzator este insa faptul ca toate datele erau absolut exacte. Pe aceasta harta apare si Antarctica cu lanturile muntoase descoperite abia in 1952. Despre aceasta s-a spus ca ar fi o reprezentare a continentului ipotetic numit Terra Australis, desenat inca de pe hartile din vechime. Argumentul nu sta insa in picioare si problema devine din ce in ce mai enigmatica.
In ceea de priveste Americile erau reproduse si lanturile muntoase, insulele, fluviile, platourile cu o exactitate care a fost confirmata si in 1957 cu ocazia Anului Geofizic International. Cunoscându-l sau nu pe Cristofor Columb, având sau nu hartile sale, Piri Reis stie aproape totul despre Lumea Noua. Cert este ca tarmurile acestea fusesera deja atinse si cartografiate. Normanzii care ajunsesera aici nu aveau însa habar de cartografie, cel putin asa se crede de foarte multa vreme. Spre sfârsitul secolului trecut au fost descoperite si alte documente surprinzatoare a caror explicatie este dificil de dat si atunci, neavând argumentele cercetatorului nu poti sa nu te gândesti ca supozitia lui Däniken nu e chiar o nebunie!
Manastirea Camaraseasca
Monument istoric, cu obste de maici, Manastirea Camaraseasca se afla în judetul...
Comentarii