Aflata la 60 de kilometri de Bucuresti, in judetul Teleorman, in localitatea Draganesti-Vlasca, Manastirea Pantocrator, cu obste de maici, este inchinata Sfintei Maria Magdalena. Loc de pelerinaj, mai ales in perioada sarbatorilor pascale, aduna in Duminica Mironositelor mii de pelerini atrasi de solemnitatea serviciilor divine. Este cea mai noua manastire din judet, iar numele ei, „Pantocrator”, cu vechi origini grecesti, inseamna „Atotputernicul” sau „Atottiitorul”. Constructia sa a inceput dupa anul 2010 din initiativa a doi tineri parinti, Sebastian Serdaru si arhimandrit Serafim Baciu, care, la terminarea studiilor teologice, s-au decis sa imbrace haina monahala.
Cei doi luasera decizia in urma unei calatorii la Muntele Athos, la Manastirea Simons Petras, unde au atins mana Mariei Magdalena, care era calda. Li s-a povestit ca in 1800 a scapat neatinsa dintr-un incendiu si, ca urmare, reintorsi in tara s-au hotarat sa-i inchine o manastire.
Cei doi au demarat tratativele cu primaria pentru locul sfantului locas. Au ales in acest scop o suprafata paraginita, cu cladiri darapanate, pe care, din 1916, fusese ridicat un spital pentru veteranii de razboi. In 1970 fusese transformat in spital al comunei si, in cele din urma, lasat in parasire. Aprobarea pentru folosirea locului a fost obtinuta cu greu, dar cei doi tineri, sprijiniti si de credinciosi si de autoritatile ecleziastice, l-au facut sa infloreasca ridicand un intreg complex monahal.
Acesta cuprinde: biserica mare, cu hramul „Sfantul Ioan Evanghelistul” (la care inca se lucreaza); Paraclisul, inchinat Sfintei Maria Magdalena; Altarul de vara, inchinat „Schimbarii la Fata a Domnului”; staretia, chiliile si trapeza. Paraclisul a fost sfintit in ziua de 4 mai 2014, in prezenta unui impresionant sobor si a peste 3.500 de credinciosi.
Cu toate ca a devenit neincapator pentru multimea celor care vin sa se inchine aici, motiv pentru care a inceput constructia bisericii mari, pastreaza o particica din moastele Sfintei Maria Magdalena aduse de la Roma si depuse intr-o racla confectionata in Atelierele Patriarhale din Bucuresti. Broderia de pe capac, realizata pe o matase brodata in India, o reprezinta pe Sfanta in momentul Invierii. Impresionante sunt slujbele de noapte si multimea evenimentelor in cadrul carora se aduc aici si moaste ale altor sfinti sau obiecte de cult cu valoare deosebita.
IRINA STOICA
Comentarii